Ultimele zile ale cormoranului: 10 țări UE, printre care și România, vor să vâneze aceste păsări

Europa a depus eforturi timp de aproape jumătate de secol pentru a salva cormoranul, o specie de pasăre acvatică, de la pragul dispariției. Însă 10 țări din UE, printre care și România, consideră acum această pasăre o amenințare care trebuie ținută sub control.

Aduși în pragul dispariției de vânători și pesticide în anii 1970, acești păsări acvatice mâncătoare de pește au fost salvate grație uneia dintre primele legi de mediu ale UE.

Pe hârtie, acest regulament reprezintă un triumf pentru ecologiști: în ultimii 50 de ani, populația de cormorani a crescut de la aproximativ 50.000 de păsări la între 1,5 și 2 milioane în întreaga Europă.

10 țări din UE reclamă însă că păsările mânăncă prea mult pește și cer deschiderea sezonului de vânătoare pentru a reduce numărul lor.

Cererea vine într-o scrisoare comună adresată pe 7 mai comisarului pentru mediu, Jessika Roswall, și comisarului pentru pescuit, Costas Kadis, scrisoare văzută de Politico.

Concret, 16 miniștri ai agriculturii și mediului din Estonia, Suedia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Croația, Polonia, Cehia și România doresc ca cormoranul să fie adăugat pe lista speciilor care pot fi vânate în temeiul principalului act legislativ al UE în domeniul protecției naturii, Directiva privind păsările din 1979.

De asemenea, aceștia fac presiuni asupra Bruxellesului pentru a stabili cote de populație pentru cormorani la nivelul întregii UE și pentru a facilita vânarea acestei păsări și în afara sezonului de vânătoare.

Ministrul estonian al Agriculturii, Hendrik Johannes Terras, a susținut că UE ar trebui să fie la fel de dispusă să controleze populația de cormorani pe cât este să controleze alte specii de prădători.

UE a relaxat în ultimii ani măsurile de protecție a lupilor, iar mai multe țări practică sacrificarea selectivă a nurcilor și a câinilor-raton invazivi pentru a proteja păsările care cuibăresc la sol.

„Dacă suntem pregătiți să limităm numărul prădătorilor mai mici pentru a proteja speciile de păsări, atunci de ce nu am reduce presiunea prădătorilor pentru a proteja peștii? Natura ar trebui privită ca un întreg”.

Ce reclamă țările care vor să reducă cormoranul?

În scrisoarea din 7 mai, miniștrii acuză cormoranii, fiecare dintre aceștia fiind capabil să mănânce jumătate de kilogram de pește pe zi, că decimează stocurile de pește din apele interioare și golesc bazinele de acvacultură.

Estimările din sector indică pagube de peste 350 de milioane de euro pe an pentru sectorul pescuitului și acvaculturii din Europa.

Miniștrii mai avertizează asupra „afectării grave a ecosistemelor” și a „implicațiilor asupra securității alimentare” și îndeamnă Comisia să facă „modificările legislative necesare”.

Până acum, Comisia Europeană a rezistat presiunilor. Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că normele actuale oferă autorităților naționale suficientă libertate de acțiune pentru a combate daunele provocate de cormorani și că guvernele ar trebui să încerce mai întâi metode neletale.

Întrebat dacă Bruxellesul ar lua în considerare posibilitatea de a permite vânarea acestei păsări, purtătorul de cuvânt a refuzat să comenteze, spunând că problema este în curs de analizare.

Ce specii de cormorani trăiesc în România

În România, trăiesc trei specii de cormorani: cormoranul mare, cormoranul mic și cormoranul moțat.

Cormoranul mare este una din păsările cele mai răspândite în Delta Dunării. Populația cuibăritoare din România este estimată la 12.000 – 20.000 de perechi, iar tendința populațională la nivel național este deocamdată necunoscută, potrivit Societării Ornitologice din România.

Cormoranul moțat a început să cuibărească recent în România, prima dovadă a cuibăritului cert este din anul 2019. Specia cuibărește în zone litorale, cea mai cunoscută zonă fiind portul Constanța.

Cormoranul mic, în România, cuibărește fragmentat de-a lungul cursului Dunării și în Delta Dunării, dar și în câteva locații izolate în Câmpia de vest și Transilvania.

Poate fi observat și în alte zone umede din țară, inclusiv în Parcul Natural Văcărești din București.