Corupții, cu averile la secret! Noua formă a declarațiilor de avere, amputate după decizia CCR. Dispar sumele clare.

Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției au elaborat o nouă formă a declarațiilor de avere, după ce Curtea Constituțională a decis că vechea variantă era neconstituțională. Instituția condusă până în aprilie de Radu Marinescu (PSD) nu a răspuns timp de patru luni solicitării ANI, scrie site-ul de investigații Snoop. Ministerul fusese avertizat că tema integrității este jalon PNRR și că România riscă să nu aibă declarații de avere publice în 2026, spun surse guvernamentale. 

• Radu Marinescu a confirmat că noua formă a fost elaborată, recunoaște că nu vom avea declarații de avere publice până pe 15 iunie, dar spune că nu exista vreo dată-limită pentru proiect.
• Noua denumire pentru declarațiile de avere ar putea să fie declarații de interese financiare. 
• Acestea vor conține praguri în loc de sume și venituri fixe declarate, pentru a se respecta decizia CCR din mai 2025.
• Dacă legea nu e modificată la timp, demnitarii vor depune declarațiile de avere după formatul actual, la ANI, dar nu vor fi publicate. Practic, ele vor rămâne secrete, dacă nu sunt făcute publice voluntar.

CCR a decis fără declarații de avere făcute publice

Curtea Constituțională a decis anul trecut că declarațiile de avere ale demnitarilor vor fi depuse la Agenția Națională de Integritate, dar nu vor mai fi făcute publice pe site-ul instituțiilor unde activează.

De asemenea, în declarațiile de avere nu mai trebuie trecute veniturile soției/soțului.

Parlamentul și Guvernul nu au venit, după mai 2025, cu o altă soluție legislativă pentru punerea în acord a legislației cu decizia CCR. În aceste condiții, 2026 ar putea să fie primul an în care toate declarațiile de avere ale demnitarilor să nu mai fie publicate pe site-urile instituțiilor pe care le reprezintă.

„Sunt șanse foarte mari ca noul format al declarațiilor de avere să nu aplice în acest an până la 15 iunie, iar documentele să rămână secrete, depuse doar la ANI. Proiectul Ministerului Justiției cu ANI nu se va aplica prea curând, poate anul viitor”, susțin surse politice pentru Snoop, mai ales că a fost declanșată și criza politică, iar „Ministerul Justiției nu a acționat cu celeritate anul trecut”.

Cum ar putea arăta noile declarații de avere. Apar pragurile de avere

În noile declarații de avere, dacă se ajunge la un acord în Guvern și Parlament, vor apărea praguri în loc de sume și venituri fixe declarate, pentru a se respecta decizia CCR.

„Cel mai probabil, informațiile vor fi accesibile în format care decurge din decizia CCR, adică sub forma unor praguri. Informația cu privire la avere și interese va fi disponibilă”, a spus Radu Marinescu, fostul ministru al Justiției, pentru Snoop, vineri, 17 aprilie, înainte de plecarea din Guvern. 

Casele și terenurile vor apărea sub formă cumulată, adică nu va fi menționat individual fiecare teren sau casă – așa cum era până acum, în forma susținută de Ministerul Justiției.

Spre exemplu, pentru mașinile deținute de demnitari ar putea exista trei categorii, potrivit informațiilor obținute de Snoop:

• prag 1 – între 15.000 și 50.000 de lei valoare cumulată
• prag 2 – 50.001 – 250.000 de lei valoare cumulată
• prag 3 – peste 250.001 de lei valoare cumulată

În privința activelor financiare, demnitarii, potrivit surselor citate, ar urma să declare o valoare cumulată:

• sub 100.000 de lei
• 100.000 – 500.000 de lei
• 500.001 – 2.500.001 de euro
• peste 500.001 de euro

La categoria veniturilor, noua declarație de avere ar putea conține venitul anual cumulat al familiei.

• Sub 100.000 de lei pe an
• 100.001 – 250.000 de lei pe an
• 250.000 – 500.001 de lei pe an
• peste 500.000 de lei pe an

Capitolul datorii ar conține următoarele praguri:

• valoare sub 100.000 de lei
• 100.001 – 500.000 de lei
• 500.001 – 2.500.000 de lei
• peste 2.500.001 de lei

Și cadourile trebuie încadrate între anumite praguri:

• 15.000 – 50.000 de lei
• 50.001 – 250.000 de lei
• Peste 2.500.001 de lei

Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a declarat, pentru Snoop, că draftul final privind noua formă a declarațiilor de avere a fost elaborat împreună cu Agenția Națională de Integritate și urmează să fie propus în Guvern, după ce sunt finalizate „ultimele detalii”.

Declarațiile ministrului au fost făcute într-un dialog cu Snoop cu câteva zile înainte ca acesta să plece din Guvern.

„Avem în lucru de mai mult timp și suntem aproape de finalizare un proiect de amendare a legislației actuale, în sensul de a pune în acord dezideratul de a face publice declarațiile de avere ale factorilor publici, cu decizia CCR, care are un caracter obligatoriu”, a spus Marinescu.  

Ministrul recunoaște că nu vom avea declarații de avere publice pe 15 iunie

Marinescu (PSD) a explicat că, în primă fază, proiectul privind declarațiile de avere va fi pus în transparență decizională pentru 30 de zile. După o lună, proiectul trebuie să obțină avizele în Guvern, iar la finalul procedurii poate să fie trimis către Parlament. 

Camera Deputaților și Senatul intră în vacanță parlamentară pe 1 iulie 2026, iar termenul pentru depunerea noilor declarații de avere este 15 iunie 2026.

ANI a făcut primul pas în noiembrie 2025, după care MJ nu a răspuns patru luni

Primul pas pentru îndreptarea situației pe care a generat-o CCR a fost făcut de Agenția Națională de Integritate pe 25 noiembrie 2025.

„PNRR prevede, prin Jalonul 431, adoptarea și intrarea în vigoare a unui set de legi consolidate privind integritatea. În vederea implementării jalonului 431 din PNRR și în contextul deciziei Curții Constituționale nr. 297/2025 (…) ANI înaintează spre analiză proiectul de lege privind modificarea și completarea următoarelor acte normative, în vederea formulării eventualelor propuneri și observații”, este documentul trimis de ANI către Ministerul Justiției și consultat de Snoop.

Surse guvernamentale susțin că documentele vizau legile integrității, dar și o nouă formă pentru declarațiile de avere.

Ministerul Justiției, condus de Radu Marinescu (PSD) „nu a răspuns la această inițiativă a ANI timp de patru luni, până în martie”, au precizat sursele citate.

„Ministerul Justiție a încercat să tergiverseze discuția despre noile declarații de avere, să se acopere de hârtii, dar fără să facă nimic concret. Nu vom avea declarații de avere publice în iunie, indiferent câte justificări încearcă să găsească Marinescu”, au afirmat surse guvernamentale pentru Snoop.

Marinescu a respins această teorie, susținând că ministerul condus de el a colaborat permanent cu ANI.

„Orice demers făcut de Ministerul Justiției e verificabil și se vede concret că Ministerul Justiției s-a preocupat la maximum, mai ales de când am eu acest mandat. (… am făcut totul pentru a avea cât mai rapid un proiect de lege”, a conchis el.

Propunerile ANI care au fost respinse de MJ

Agenția Națională a propus ca în declarațiile de avere să apară și sumele deținute în criptomonede, rubrică care nu există în prezent în documentele depuse anual de demnitari. Ideea nu a fost acceptată de Ministerul Justiției, potrivit documentului obținut de Snoop.

De asemenea, informațiile despre dobândirea unor bunuri ar fi trebuit să fie mult mai precise.

„Declarația de interese financiare” cuprinde, în varianta Agenției, casele/apartamentele și terenurile cu valoare clară, suprafață și județul în care se află. În forma Ministerul Justiției aceste informații lipsesc și sunt prezentate doar date generale. 

ANI a propus și praguri mai „strânse” pentru veniturile obținute de un demnitar, iar pragurile să fie stabilite pe baza salariului minim pe economie.

„Dacă Ministerul Justiției are trei-patru praguri, în varianta ANI există până la opt praguri pentru ca publicul să înțeleagă mai ușor ce avere are demnitarul. Cu cât pragurile sunt mai mari, cu atât publicul nu va înțelege exact cât a câștigat demnitarul”, au adăugat sursele citate.