Închisoare pe viață pentru femicid. Proiectul a fost votat și merge la promulgare

Proiectul care definește femicidul drept „ucidere cu intenție a unei femei” și stabilește că femicidul va putea fi pedepsit la fel ca omorul calificat a trecut de votul final. Au fost 284 de voturi „pentru”. Deși există și critici, rămâne cea mai susținută inițiativă parlamentară. Proiectul merge la promulgare la președintele Nicușor Dan.
Proiectul pentru prevenirea și pedepsirea femicidului a trecut de camera decizională cu 284 de voturi „pentru“, un vot contra, doua abțineri și două nu votez, din 289 de deputați prezenți.
Femicidul, pedepsit cu închisoare pe viață
Sunt introduse în Codul Penal circumstanțe agravante la omorul calificat. Faptele de omor comise asupra fostului soț/soție, concubin, partener sau cele motivate de gen, de divorț, refuzul căsătoriei sau de răzbunare sunt pedepsite mai dur.
Femicidul va putea fi pedepsit la fel ca omorul calificat cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detenție pe viață.
Totodată, proiectul prevede colectarea și publicarea anuală de date privind femicidul și violențele care îl preced, inclusiv informații despre relația dintre victimă și agresor. La momentul actual, există problema lipsei unor statistici clare, ceea ce a permis minimalizarea fenomenului.
„În scopul cunoașterii dimensiunii femicidului și a riscului de femicid (…), organele de poliție și cele judiciare, precum și institutele de medicină legală colectează datele relevante”, se arată în lege.
Protecție pentru orfanii femicidului
Totodată, proiectul introduce și protecție pentru copiii rămași în urmă, adică orfanii femicidului să fie recunoscuți ca victime directe, cu măsuri de ocrotire imediată și pedepse agravante atunci când violența are loc în prezența minorilor.
Mai mult, educație pentru prevenție, prin introducerea în școli a temelor privind egalitatea de gen, relațiile non-violente și combaterea violenței.
Dezbateri în Parlament
Deși există și critici, rămâne cea mai susținută inițiativă parlamentară, semnată de cel mai mare număr de parlamentari. Unii parlamentari sunt de părere că proiectul introduce o suprareglementare, deoarece există deja prevederi în Codul Penal, sau că proiectul nu e destul de clar, iar atribuțiile instituțiilor se suprapun. Totuși, toți sunt de acord că violența asupra femeilor este un subiect care nu trebuie ignorat.
Silvia Mihalcea (PSD) – inițiatoare
„Astăzi scriem istorie în Parlamentul României întrucât astăzi dezbatem proiectul cu cea mai mare susținere parlamentară și proiectul care introduce pentru prima dată în legislația noastră conceptul de femicid.
O să vă spun ce nu face acest proiect. Acest proiect nu introduce o nouă infracțiune în Codul Penal pentru că, după cum este firesc, viața unei femei nu este mai presus de viața unui bărbat. Viața unei femei nu este mai valoroasă decât a unui bărbat. Însă realitatea cruntă, tragică este că victimele acestei violențe extreme, victimele femicidelor, victimelor acestor crime oribile comise din ură de gen, dominație sau control sunt într-un număr covârșitor femeile”.
Alina Gorghiu (PNL) – inițiatoare
„Această lege este rezultatul unei presiuni constructive și constante venite din partea dumneavoastră, din partea societății, din partea ONG-urilor și din partea victimelor care au avut curaj să vorbească.
Fără această presiune, această lege nu ar fi fost astăzi în dezbatere. Categoric facem un pas pe care România îl aștepta de foarte mult timp – pentru prima dată definim femicidul în legislația românească.
Dincolo de definiție, această lege spune un adevăr incomod – femicidul nu apare brusc, este rezultatul unei violențe repetate, tolerate de mult timp, în familie, în societate, în comunitate”.
Eva Csep ( UDMR ) – inițiatoare
„Dezbaterea de astăzi nu este doar despre o lege. Este despre curajul de a privi realitatea în față și de o numi așa cum este. Pentru că această realitate nu este una abstractă. Este una dureroasă, este prezentă și din păcate este repetitivă.
Ieri după-amiază, în județul Mureș, localitatea Ghinești, un bărbat și-a ucis soția în urma unui conflict familial. S-a întâmplat în județul meu, aproape de locul unde trăiesc și eu, într-o comunitate liniștită unde oamenii cred că astfel de lucruri nu li se pot întâmpla și totuși s-a întâmplat.
Prea mult timp am ascuns această realitate în spatele unor cuvinte precum tragedii de familie. Nu este o tragedie, este violență împotriva femeilor. Nu este un fenomen izolat, este o problemă sistematică”.
Cinthya Păun ( USR ) – inițiatoare
„În România pentru mult prea multe femei, locuința personală este mai periculoasă decât strada. Ce este și mai grav este că acest pericol nu vine din necunoscut, vine din relații care ar trebui să însemne siguranță, dar care uneori ajung să însemne doar teamă.
Vorbim despre femei care trăiesc zilnic între teamă, amenințări și speranța ca poate lucrurile se vor schimba și va fi mai bine. Vorbim despre femei care cer ajutor, care au nevoie de sprijinul statului și care de multe ori ajung să fie ascultate mult prea târziu.
Această lege nu promite miracole, nu ne închipuim că vom opri aceste tragedii peste noapte, dar face un lucru absolut esențial – ne obligă să privim acest fenomen așa cum este și să luăm măsuri înainte”.
Verginia Vedinaș (SOS)
„Încă de la început vreau să afirm că este un proiect de lege despre care sunt convinsă că va coagula voturile și susținerea noastră a tuturor, dar îmi exprim și nedumerirea față de faptul că acest proiect este elaborat, în cea mai mare parte, de partide care guvernează de treizeci și ceva de ani. S-a tergiversat, s-a întârziat, nu a existat preocupare.
Acest fenomen al violenței în familie, despre care și eu nădăjduiesc că, prin acest proiect de lege, va fi oarecum diminuat — pentru că e prea mult să spun eliminat —, ne determină să susținem acest proiect, în ciuda faptului că este departe de a fi perfect.
Vă spun un singur aspect: la articolele 2 și 3 din proiect regăsim raportări făcute de Ministerul Justiției, la propunerea MAI, apoi raport făcut de MAI, apoi altul făcut de MJ, ca apoi să găsim un alt raport făcut de o structură din cadrul Institutului de Sociologie. Considerăm că este prea mult și credem că ar fi fost mult mai eficient dacă o singură structură ar fi gestionat acest proces”.
Csoma Botond ( UDMR )
„Cred că noi, bărbații, trebuie să fim solidari cu femeile, având în vedere că făptuitorii sunt, în majoritatea cazurilor, bărbați. Pentru prima dată în istoria României a fost elaborat un proiect pentru combaterea femicidului. Este important de subliniat că adoptăm acest proiect în luna martie, o lună dedicată femeilor.
În ultimii ani, s-a înregistrat o creștere alarmantă a actelor de violență împotriva femeilor, în special a celor din mediul familial. Despre anul 2025 cunoaștem datele: aproximativ 60 de femei au fost ucise, în medie 5 femei pe lună. Este o statistică oribilă.
Această lege este importantă deoarece nu se limitează doar la sancțiuni, ci are și o componentă de prevenție, cea mai importantă latură. Sper că, după ce adoptăm proiectul, autoritățile vor face totul ca această lege să devină realitate și să o aplice astfel încât să nu mai ajungem la victime, iar viețile femeilor să fie protejate în mod real.
Dacă autoritățile nu își fac treaba, putem adopta orice lege în acest Parlament, pentru că nu vom ajunge la soluția dorită”.
Ramona Bruynseels (AUR)
”Știm cu toții că nu am făcut până acum cu adevărat nimic în ceea ce privește protecția cetățeanului român, indiferent că vorbim de femei, de bărbați sau de copii. Până acum, oricare altele au fost prioritățile instituțiilor statului, dar nu nevoile zilnice ale omului de rând, care așteaptă, mai ales în momente grele, un pic de sprijin.
Dar nu am ales, în ultimii 30 de ani, să demonstrăm că ne preocupă ce se întâmplă cu cetățeanul nostru, indifer că vorbim despre femeie sau bărbat. Este un pas înainte acest proiect, dar haideți să dăm dovadă de coerență.
De ce, acum câteva zile, ați votat împotriva amendamentului privind brățările electronice? Ați avut ocazia de a demonstra că vă preocupă, într-adevăr, siguranța femeilor. Haideți să mergem puțin mai departe.
Da, este nevoie de siguranță, dar ce facem cu siguranța financiară și socială? Ce facem cu CASS pe indemnizația de creștere a copilului? Multe certuri pornesc în familii de la greutățile cu care acestea se confruntă zi de zi. Bărbații se simt neîmpliniți, nu au ce să pună pe masa copiilor așa cum și-ar dori.
Ce facem în acest sens?”.