Sistemul ”las-o că merge așa”: cum a transformat statul român incendiile în tragedii previzibile

Cimpoi Adrian12/03/2026

0 1.437 25 minute de citit

România tratează apărarea împotriva incendiilor ca pe un interes național doar pe hârtie. În realitate, sistemul supraviețuiește între blocaje birocratice, instalații defecte lăsate să funcționeze și apartamente vândute fără autorizație de securitate. Întârzieri administrative, responsabilități neclare, controale incomplete și construcții recepționate fără autorizații de securitate la incendiu sunt doar câteva dintre problemele care reies din documentele analizate de autorități. Aceste lacune devin cu atât mai vizibile în contextul tragediilor recente – exploziile de la Crevedia, incendiul de la Ferma Dacilor sau alte incidente soldate cu victime – care au readus în prim-plan întrebarea dacă sistemul actual de prevenție și control funcționează cu adevărat.

Avizele care întârzie investițiile

Una dintre problemele majore ține de procedura de obținere a avizelor de securitate la incendiu. Conform legislației, lucrările de construcții nu pot începe fără acest aviz. În practică însă, atunci când documentațiile sunt incomplete sau trebuie refăcute, termenul de obținere poate depăși chiar și perioada legală pentru emiterea autorizațiilor.

Rezultatul este un blocaj birocratic care poate întârzia proiectele de investiții și poate complica planificarea lucrărilor, atât pentru dezvoltatori, cât și pentru autoritățile locale.

Zona gri de responsabilitate

Legea stabilește un sistem de obligații pentru administratorii instituțiilor și pentru așa-numitul „cadru tehnic”, specialistul responsabil cu aplicarea măsurilor de prevenire a incendiilor. În realitate însă, neîndeplinirea atribuțiilor de către cadrul tehnic poate face ca administratorul să nu aibă o imagine reală asupra riscurilor existente.

Această relație creează o zonă gri de responsabilitate, în care problemele pot rămâne nedetectate sau nerezolvate, iar sancțiunile existente nu sunt întotdeauna suficiente pentru a asigura respectarea regulilor.

Instalațiile sunt defecte, activitatea continuă

O altă vulnerabilitate identificată este posibilitatea ca unele activități să continue chiar și atunci când instalațiile de detectare sau stingere a incendiilor sunt nefuncționale. Deși legea prevede suspendarea activității dacă defecțiunile nu sunt remediate în 72 de ore, există posibilitatea extinderii termenului până la 30 de zile, dacă problema este cauzată de lipsa pieselor sau a echipamentelor necesare.

Această excepție creează o perioadă în care activitățile pot continua în condiții de securitate redusă.

Prea multe persoane într-o clădire

Unul dintre cele mai mari riscuri identificate de autorități rămâne depășirea numărului maxim de persoane admise într-o clădire. Situații de acest tip pot face imposibilă evacuarea în caz de incendiu.

Experiența tragediei din clubul Colectiv a arătat cât de grave pot fi consecințele unui astfel de scenariu. În ciuda reglementărilor introduse ulterior, monitorizarea constantă a numărului de utilizatori rămâne dificilă, iar instrumentele de control nu sunt întotdeauna eficiente.

Locuințe vândute fără autorizație de securitate la incendiu

Un alt punct critic apare în sectorul imobiliar. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a primit numeroase sesizări potrivit cărora dezvoltatori imobiliari au vândut locuințe din clădiri cu parcaje subterane fără a obține autorizația de securitate la incendiu.

Problema apare deoarece reprezentanții inspectoratelor pentru situații de urgență nu participă la recepția finală a lucrărilor. Odată ce recepția este admisă, dezvoltatorul poate intabula clădirea și vinde apartamentele, chiar dacă parcajul – care ar trebui dotat cu sisteme de detectare, stingere și evacuare a fumului – nu a fost autorizat.

În cazul unui incendiu la un autoturism, lipsa acestor instalații poate duce la propagarea rapidă a focului și la inundarea căilor de evacuare cu fum.

Statisticile care arată dimensiunea problemei

Datele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență indică o realitate îngrijorătoare: între 2012 și 2023, nu mai puțin de 1.316 persoane au murit în incendii de locuințe.

Cele mai multe victime au fost persoane în vârstă, iar incendiile au izbucnit frecvent în timpul nopții. În multe cazuri, lipsa detectoarelor de incendiu a făcut ca locatarii să nu fie avertizați la timp, fiind surprinși în somn de fumul toxic.

Lacune în sancționarea încălcărilor

Autoritățile au identificat și limite în modul de aplicare a sancțiunilor. În unele cazuri, contravențiile au putut fi constatate doar pe baza înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere, cum s-a întâmplat în controalele din stațiile de distribuție a carburanților.

Această situație arată că instrumentele actuale de control nu sunt întotdeauna suficiente pentru a detecta încălcările în timp real.

Și totuși se schimbă ceva

În ședința de azi a Guvernului, se va discuta și probabil și va adopta un act normativ care va încerca să reparte toate aceste situații.

Apărarea împotriva incendiilor

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este actul normativ care reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor ca activitate de interes public, național, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condițiile legii, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și toate persoanele fizice și juridice aflate pe teritoriul României.

În luna decembrie a anului 2021, un incendiu puternic a izbucnit în parcarea subterană a unui bloc de locuințe din municipiul Constanța. Construcția nu era autorizată din punct de vedere al securității la incendiu, iar instalațiile de stingere erau nefuncționale, fapt care a condus la propagarea cu repeziciune la întreg parcajul și chiar la etajele superioare. În urma incendiului nouă persoane au necesitat îngrijiri medicale ca urmare a expunerii la fum.

Pentru eliminarea acestei vulnerabilități, se impune instituirea obligației investitorilor de a solicita în scris și de a include în comisia de recepție, în calitate de membru, o persoană desemnată de către inspecțiile de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență la recepția la terminarea lucrărilor pentru clădirile de locuit colective prevăzute cu parcaje cu peste 10 locuri de parcare pentru autoturisme.În forma actuală, legea reglementează sancțiunea pentru nerespectarea cerințelor care au stat la baza emiterii autorizației de securitate la incendiu care implică pierderea valabilității actului administrativ, iar Normele metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă, aprobate cu Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 180/2022, reglementează situațiile care determină pierderea valabilității. Astfel, pentru evitarea unor interpretări diferite sau eronate a legii, se impune reglementarea în cuprinsul legii atât a sancțiunii, cât și a situațiilor care determină pierderea valabilității autorizației de securitate la incendiu.

1. Aspecte privind avizarea și autorizarea:

În scopul facilitării demarării investițiilor se vor reduce categoriile de construcții pentru care este necesară obținerea avizului de securitate la incendiu și se va menține această obligație doar pentru anumite categorii de construcții, cu risc mare de incendiu.

Pentru asigurarea respectării măsurilor de securitate la incendiu, au fost reconsiderate obligațiile proiectanților prin implementarea în documentațiile de proiectare a tuturor măsurilor de apărare împotriva incendiilor și prin urmărirea executării lucrărilor de construcții în raport cu documentația de proiectare. Totodată, a fost reconsiderat sistemul de obligații ale executanților prin stabilirea obligației de a informa inspectoratele cu privire la începerea lucrărilor de construcții și pe faze determinante de realizare a lucrărilor de compartimentare și de execuție a instalațiilor de protecție la incendiu. În raport cu noile obligații a fost reconsiderat sistemul de sancțiuni.

Prin corelare cu sistemul de sancțiuni prevăzut de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, a fost reglementat caracterul penal al faptelor care vizează neîndeplinirea de către proiectați și executanți a obligațiilor care le revin, fapte care pun în pericol viața sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, prin modificarea Legii nr. 10/1995 care stabilește acest caracter penal însă doar pe cerința rezistență mecanică și stabilitate. Propunerea este argumentată pe faptul că în cazul nerespectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la edificarea construcțiilor consecințele pot fi asimilate cu cele determinate de nerespectarea măsurilor pe cerința rezistență mecanică și stabilitate. Aceste consecințe se traduc prin victime (răniți sau decedați) ca urmare a neasigurării stabilității construcției, neasigurarea măsurilor de protecție a vecinătăților, neasigurarea condițiilor de evacuare a utilizatorilor și neasigurarea securității forțelor de intervenție.
În cuprinsul legii au fost stabilite cu caracter general termenele de soluționare a avizelor, 15 de zile calendaristice, și autorizațiilor de securitate la incendiu, 30 de zile lucrătoare, prin preluarea acestora din normele subsecvente.

În același scop, al facilitării procesului de avizare, cererile de emitere a avizelor de securitate la incendiu pentru lucrări de investiții pe fonduri europene sau programe naționale de finanțare se soluționează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare. De asemenea, cererile de soluționare a documentațiilor incomplete sau în revenire, depuse în vederea emiterii avizului de securitate la incendiu, se soluționează în cel mult 5 zile lucrătoare. Mai mult termenul de soluționare a cererilor pentru emiterea avizelor a fost redus de la 15 zile lucrătoare la 15 zile calendaristice.
În ceea ce privește, autorizația de securitate la incendiu, aceasta se va emite pe baza măsurilor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în documentația tehnică care a stat la baza emiterii avizului de securitate la incendiu.

Având în vedere situațiile în care investițiile neprevăzute, precum derularea în sectorul public a unor proiecte de finanțare prin diferite forme de finanțare, sau investiții în sectorul privat, care pot conduce la o crește semnificativă a cererilor de emitere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu pe anumite perioade de timp și în anumite județe cu dezvoltare economică/București-Ilfov, deci implicit la o depășire a capacității inspectoratelor de a soluționa aceste cereri în temenele menționate mai sus, apreciem că se impune stabilirea unor termele mai mari de soluționare a cererilor (30 de zile pentru avize și 60 de zile lucrătoare pentru autorizații) care să fie aplicabile pentru cel mult 5% din cererile de emitere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu aflate în soluționare la nivelul inspectoratului.

Pentru asigurarea respectării acestor termene se propune stabilirea în sarcina inspectorilor șefi ai inspectoratelor pentru situații de urgență județene și București-Ilfov a obligației de a asigura capacitatea instituțională de soluționare a cererilor în termenele propuse prin proiect Capacitatea inspectoratului de soluționare a cererilor de emitere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu se stabilește prin criterii de performanță emise potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea si funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență.

În vederea eficientizării activității și asigurării capacității instituționale de soluționare a cererilor de emitere a actelor de autoritate, întregul proces de avizare-autorizare va fi digitalizat prin depunerea documentațiilor și emiterea avizelor și autorizațiilor exclusiv în format electronic (prin poștă electronică până la data de 31 decembrie 2026 și, ulterior, pe o platformă electronică dedicată). În acest fel, pentru limitarea/eliminarea situațiilor în care capacitatea instituțională este depășită, documentațiile de avizare primite în format electronic pot fi analizate în alte inspectorate.

În exercitarea rolului de autoritate, inspectoratele vor verifica realizarea măsurilor de securitate la incendiu la categoriile de construcții la care au obligația de a participa la recepția la terminarea lucrărilor, prevăzute la art. 31 alin. (1), pe timpul :
a) executării lucrărilor de compartimentare pentru îndeplinirea cerinței securitate la incendiu;
b) executării lucrărilor la instalațiile cu rol de securitate la incendiu.
În acest fel, se va asigura un control al lucrărilor de execuție astfel încât să se evite edificarea construcțiilor fără respectarea măsurilor de securitate la incendiu și imposibilitatea obținerii autorizației de securitate la incendiu.

2. Aspecte privind organizarea apărării împotriva incendiilor

În raport cu situația actuală descrisă, pentru asigurarea caracterului permanent al apărării împotriva incendiilor, propunem reconsiderarea modului de organizare a apărării împotriva incendiilor și a sistemului actual de obligații în scopul responsabilizării factorilor care contribuie la funcționarea în condiții de siguranță a construcțiilor, amenajărilor și instalațiilor. Astfel, a fost reconsiderat rolul cadrului tehnic ca personal cu atribuții specifice în domeniu.

În acest context, au fost propuse atribuții concrete pentru cadrele tehnice angajate special și cele care îndeplinesc prin cumul atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor din cadrul Consiliului General al Municipiului București, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, consiliilor județene și locale, instituțiilor și operatorilor economici, atribuții care vizează: urmărirea respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea construcțiilor și instalațiilor, informarea administratorului cu privire la deficiențele identificate, urmărirea respectării graficelor de întreținere a instalațiilor cu rol de protecție la incendiu, organizarea și desfășurarea exercițiilor de evacuare și intervenție, desfășurarea instructajelor în domeniu situațiilor de urgență, evaluarea capacității de apărare împotriva incendiilor și propunerea de măsuri pentru îmbunătățire.

În cazul operatorilor economici și instituțiilor care nu se încadrează în criteriile prevăzute în Normele generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 163/2007, administratorul sau conducătorul instituției va avea posibilitatea de a încheia un contract cu o persoană fizică sau juridică autorizată să îndeplinească atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor. Propunerea vizează operatorii economici și instituțiile al căror personal angajat nu deține deprinderile necesare exercitării, prin cumul, a atribuțiilor de cadru tehnic.

Prin autorizarea persoanelor fizice sau juridice să îndeplinească atribuții de cadru tehnic se are în vedere crearea unui mecanism care să asigure un grad ridicat de pregătire a acestor persoane, prin raportare la valorile sociale ocrotite de domeniul apărării împotriva incendiilor. Obținerea și menținerea autorizației de către aceste persoane va fi condiționată de o serie de criterii de performanță care vor viza experiența în exercitarea funcției de cadru tehnic angajat, parcurgerea unor programe de pregătire/studii din domenii precum construcții, instalații, concluziile rezultate din analiza activității desfășurată în domeniul apărării împotriva incendiilor. Mai mult, pentru a preveni îndeplinirea formală a atribuțiilor prin încheierea de contracte cu o multitudine de operatori economici și instituții, persoanele fizice și juridice autorizate vor avea obligația de a înscrie pe platforma electronică creată de IGSU obiectivele cu care vor încheia contracte. Astfel, inspectoratele pentru situații de urgență vor monitoriza activitatea acestor persoane prin intermediul platformei. De asemenea, se propune în sarcina acestor persoane a obligației de a informa inspectoratele cu privire la situații deosebite privind încălcarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor.
Pentru a asigura claritate în ceea ce privește categoriile de persoane care au pregătirea de specialitate pentru a îndeplini atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor la nivelul operatorilor economici și instituțiilor s-a stabilit rolul, în asigurarea caracterului permanent al apărării împotriva incendiilor, al cadrului tehnic angajat, al persoanelor fizice care asigură prin cumul atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, respectiv al persoanelor fizice și juridice autorizate să îndeplinească atribuții de cadru tehnic în baza unui contract.

De asemenea, a fost reconsiderat cadrul de reglementare actual prin stabilirea unor noi obligații în sarcina administratorului/conducătorului instituției care vizează informarea inspectoratelor pentru situații de urgență atunci când instalațiile de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu și instalațiile automate de stingere, aferente construcțiilor, sunt nefuncționale, suspendarea activității atunci când instalațiile nu pot fi repuse în funcțiune, respectiv monitorizarea și contorizarea permanentă a numărului de utilizatori la construcțiile în care se pot forma aglomerări de persoane, analizarea și verificarea activității cadrului tehnic, analizarea îndeplinirii condițiilor legale de funcționare din punct de vedere al apărării împotriva incendiilor, dispunerea de măsuri în urma controalelor executate de cadrul tehnic și de inspectorate, asigurarea practicabilității permanent a căilor de evacuare pe timpul desfășurării activității, asigurarea respectării graficelor de întreținere a instalațiilor de protecție la incendiu.

Totodată, este propusă abrogarea obligației beneficiarilor construcțiilor cu destinația de comerț, cultură și turism în care publicul are calitatea de consumator, de a realiza şi amplasa panouri de înştiinţare în dreptul intrărilor în spaţiile respective, cu mesajul «Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu.», întrucât acest mesaj poate crea impresia legalității funcționării fără autorizație de securitate la incendiu. În schimb, pentru responsabilizarea publicului care poate avea acces în aceste construcții în calitate de consumator s-a propus în sarcina administratorului/conducătorului instituției obligația de a afișa pe site-urile proprii de promovare a informațiilor referitoare la neîndeplinirea obligației de obținere a autorizației de securitate la incendiu, astfel încât acesta (publicul) să poată decide dacă își asumă sau nu riscurile la care se expune în caz de incendiu.

De asemenea, având în vedere riscurile generate de utilizarea articolelor pirotehnice în interiorul spațiilor în care publicul are acces, precum și consecințele incendiilor generate de acestea se propuse interzicerea acestora, inclusiv a flăcării în orice formă. Sunt vizate construcțiile/spațiile cu destinația de comerț, cultură și turism. (exemple de evenimente: Incendiul din clubul Colectiv, Incendiul din clubul Constellation din Crans-Montana din Elveția, în care zeci de persoane și-au pierdut viața ca urma a incendiilor provocate de articolele pirotehnice utilizate în interiorul construcțiilor).

3. Aspecte privind suspendarea/pierderea valabilității avizului/autorizației de securitate la incendiu și oprirea funcționării construcțiilor

Având în vedere că nefuncționarea instalațiilor cu rol în asigurarea cerinței securitate la incendiu reprezintă o stare de pericol care poate avea consecințe grave în cazul manifestării unui incendiu, prin neasigurarea detectării din timp a incendiului și alarmarea utilizatorilor în vederea evacuării în condiții de siguranță, respectiv prin neasigurarea intervenției pentru stingerea incendiului în vederea limitării propagării acestuia și implicit a efectelor negative, propunem reglementarea competenței inspectoratelor pentru situații de urgență de a dispune suspendarea valabilității autorizației de securitate la incendiu pe o perioadă de 30 de zile, timp în care administratorul are obligația de a întreprinde toate măsurile pentru repunerea în stare de funcționare a instalațiilor de protecție la incendiu. În situații obiective, justificate, cum ar fi cele în care termenele de aprovizionare cu piese sau echipamente nu permit încadrarea în termenul de 30 de zile menționat anterior, acesta poate fi prelungit cu o perioadă stabilită de inspectorat pe baza documentelor puse la dispoziție de administrator din care să reiasă intervalul de timp necesar furnizării componentelor necesare repunerii în stare de funcționare a instalațiilor. În cazul în care instalațiile nu sunt repuse în stare de funcționare în acest interval de timp, autorizația de securitate la incendiu își pierde valabilitatea, având în vedere starea de pericol determinată de neîndeplinirea funcțiilor de protecție (alarmare, evacuare, stingere), beneficiarul având obligația de a relua procesul de autorizare pentru a putea continua funcționarea.

De asemenea, în situația în care, pe timpul controalelor de prevenire, administratorul nu prezintă documentația tehnică care a stat la baza emiterii autorizației de securitate la incendiu, autorizația de securitate la incendiu se suspendă pe o perioadă de cel mult 90 de zile, timp în care administratorul are obligația de a identifica documentația și de a o prezenta inspectoratului în vederea verificării condițiilor care au stat la baza emiterii actului administrativ. În cazul neprezentării documentației tehnice, inspectorii de prevenire nu pot verifica respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor în vigoare la data emiterii autorizației de securitate la incendiu și, mai mult administratorul nu poate face dovada îndeplinirii obligației de a asigura respectarea condițiilor care au stat la baza emiterii autorizației de securitate la incendiu, obligație reglementată la art. 19 lit. c) din Legea nr. 307/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Altfel spus, în situația în care administratorul nu a asigurat respectarea acestor condiții, prin executarea de lucrări de modificare în cadrul construcțiilor sau la instalațiile cu rol în asigurarea cerinței securitate, inspectorii de prevenire sunt în imposibilitate de a constata stările de pericol determinate de aceste modificări. În cazul neprezentării documentației în intervalul de 90 de zile, autorizația de securitate la incendiu își pierde valabilitatea, beneficiarul având obligația de a relua procesul de autorizare pentru a putea continua funcționarea.

Ridicarea măsurii de suspendare a valabilității autorizației de securitate la incendiu determinată de nefuncționarea instalațiilor de protecție la incendiu se face în termen de 5 zile lucrătoare, la solicitarea scrisă a beneficiarului, adresată inspectoratului, după repunerea în stare de funcționare a instalațiilor certificată de o persoană autorizată în acest sens de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
În cazul suspendării valabilității autorizației de securitate la incendiu determinată de neprezentarea documentației tehnice, ridicarea măsurii se face în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la prezentarea acesteia.

4. Aspecte privind întărirea rolului de autoritate:

Pentru întărirea rolului de autoritate au fost stabilite prin lege unele fapte care constituie contravenții, care anterior erau reglementate prin HG (nefuncționarea instalațiilor cu rol de protecție la incendiu, neasigurarea practicabilității căilor de evaluare).
De asemenea stabilirea posibilității de aplicare a sancțiunilor pentru contravențiile constatate pe baza înregistrării imaginilor, atunci când acestea sunt disponibile.

În același scop au fost extinse măsurile de oprire a funcționării astfel:
– au fost extinse domeniile de activitate la care se poate dispune măsura opririi funcționării (clădiri pentru servicii sociale, spații comerciale din stațiile de metrou, sisteme de distribuție a gazelor petroliere lichefiate (GPL) la autovehicule, corturi);
– au fost extinse categoriilor de construcții din domeniile deja existente: comerț – hipermagazine, piețe închise, spații comerciale din stațiile metrou, centre sau spații de agrement; cultură – cămine culturale, centre și complexe culturale; turism – minihoteluri, bungalow-uri, construcții de apartamente de închiriat sau camere de închiriat, pensiuni agroturistice și alte unități cu funcțiuni de cazare turistică, inclusiv spațiile pentru alimentație publică din cadrul acestora;
– au fost incluse noi criterii de oprire a funcționării: nefuncționarea instalațiilor de stingere a incendiilor cu sprinklere, nefuncționarea instalației de detectare, semnalizare sau alarmare la incendiu, nerespectarea distanțelor de siguranță în cazul sistemelor de alimentare cu GPL la autovehicule, apariția unor avarii ori nerespectarea instrucțiunilor de utilizare și distribuție a gazelor petroliere lichefiate.

5. Aspecte privind aplicarea sigiliului la instalațiile de alimentare cu GPL/ridicarea sigiliului

Având în vede exploziile la cisternele de GPL produse în data 26 august 2023 în localitatea Crevedia, județul Dâmbovița, au fost propuse norme privind aplicarea sigiliului la instalațiile de alimentare cu GPL la autovehicule, care vizează aplicarea acestuia, în condiții de siguranță, pe pistolul de alimentare cu GPL a autovehiculelor și pe afișajul pompei astfel încât să nu permită vizualizarea cantității de GPL.
În contextul propunerii de aplicare a sigiliului la pistolul de alimentare cu GPL a autovehiculelor, se impune extinderea obligației de afișare a anunțului referitor la oprirea funcționării inclusiv la aceste instalații.

În ceea ce privește ridicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru, au fost propuse două cazuri noi, respectiv:
– după constatarea, în cadrul unui control executat de personalul inspectoratului pentru situații de urgență, a remedierii deficiențelor care au stat la baza opririi funcționării, la categoriile de construcții și amenajări care nu se încadrează în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 571/2016;
– după punerea în funcțiune a instalațiilor cu rol în asigurarea cerinței securitate la incendiu, atunci când oprirea funcționării a fost determinată de nefuncționarea instalațiilor de detectare sau a instalațiilor automate de stingere sau neluarea măsurilor compensatorii pe perioada nefuncționării (obligația administratorului prevăzută la art. 19 lit. r2 și r3) și nu a intervenit pierderea valabilității autorizației de securitate la incendiu, pentru nepunerea în stare de funcționare a acestora în cel mult 30 de zile.

6. Aspecte privind reconsiderarea sistemului de sancțiuni

Pentru întărirea rolului de autoritate a inspectoratelor pentru situații de urgență a fost reconsiderat sistemul de sancțiuni, pentru a asigura o abordare mai exigentă a activității de apărare împotriva incendiilor desfășurată în cadrul tuturor autorităților administrației publice, instituțiilor și operatorilor economici.

În acest sens, au fost stabilite sancțiuni pentru neîndeplinirea obligațiilor nou introduse în sarcina cadrelor tehnice angajate și a celor care îndeplinesc atribuții prin cumul din cadrul Consiliului General al Municipiului București, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, consiliilor județene, consiliilor locale, instituțiilor și operatorilor economici, persoanelor fizice sau juridice autorizate să îndeplinească atribuții de cadru tehnic, administratorilor/conducătorilor instituțiilor și beneficiarilor investițiilor/autorizației de securitate la incendiu, raportate la gravitatea faptelor și consecințele acestora.

În același scop, au fost majorate cuantumurile amenzilor astfel încât acestea să fie corelate cu gradul de pericol al faptelor săvârșite.
Neîndeplinirea obligațiilor care pot avea consecințe deosebit de grave asupra utilizatorilor, precum nefuncționarea instalațiilor de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu și a instalațiilor automate de stingere implică oprirea funcționării construcțiilor sau amenajărilor. Pentru a asigura eficiența actului de autoritate exercitat de inspectoratele pentru situații de urgență, în cazul amenzilor aplicate pentru încălcarea gravă a cerinței securitate la incendiu (de la 30.000 lei la 100.000 lei), funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu și nerespectarea cerințelor care au stat la baza emiterii autorizației de securitate la incendiu (de la 20.000 lei la 50.000 lei), contravenientul nu va beneficia de posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii. În acest caz contravenientul va achita cuantumul amenzii stabilit de agentul constatator.

În cazul neîndeplinirii de către administrator a obligației de a asigura practicabilitatea căilor de evacuare (prin depozitarea de diverse materiale pe căile de evacuare) se propune sancțiunea amenzii în cuantum de la 5.000 lei la 10.000 lei. În situația în care neîndeplinirea acestei obligații vizează blocarea ușilor de evacuare cu sisteme de închidere cu cheie, lacăt sau altele asemenea (cu excepția sistemelor prevăzute de reglementările tehnice – electromagneți care declanșează în caz de incendiu și permit deschiderea ușilor), sancțiunea propusă este amendă în cuantum de la 10.000 lei la 20.000 lei la prima abatere și amendă în cuantum de 30.000 lei la 100.000 lei și oprirea funcționării ca sancțiune complementară la a doua abatere dacă spațiul se încadrează în categoria construcțiilor la care se pot înregistra consecințe deosebit de grave în caz de incendiu prevăzute de HG nr. 915/2015.

Pentru neîndeplinirea de către administrator a obligației de a interzice utilizarea articolelor pirotehnice și folosirea flăcării în interiorul construcțiilor din domeniile comerț, cultură și turism, se propune sancțiunea amenzii în cuantum de la 10.000 lei la 20.000 lei la prima abatere, respectiv cu amendă în cuantum de 30.000 lei la 100.000 lei și oprirea funcționării pe o perioadă de 60 de zile ca sancțiune complementară la a doua abatere.

Totodată, în cazul în care, pe timpul controalelor de prevenire, inspectorii constată nerespectarea criteriilor de performanță sau neîndeplinirea obligațiilor care le revin acestor persoane potrivit legii, se va dispune retragerea autorizației de securitate la incendiu ca sancțiune contravențională complementară și aplicarea amenzii ca sancțiune principală. Mai mult, sancțiunea avertismentului nu va putea fi aplicată în situațiile în care cuantumul amenzii prevăzut de lege este mai mare de 2.500 lei.

În contextul reglementării unei Metodologii de autorizare a persoanelor fizice și juridice care pot îndeplini atribuții de cadru tehnic prin încheierea de contracte, se impune reglementarea unui sistem de măsuri din zona contravențională și penală care să prevină îndeplinirea formală a obligațiilor propuse în sarcina acestora prin încheierea de contracte cu o multitudine de entități (operatori economici și instituții) din pur interes comercial în detrimentul caracterului permanent al apărării împotriva incendiilor. În acest sens, suplimentar sancțiunilor contravenționale propuse în lege care vizează neîndeplinirea de către această categorie de cadre tehnice a obligațiilor care le revin, pentru situațiile în care se constată că persoanele fizice sau juridice încheie contracte cu diferite entități (operatori economici sau instituții) în scopul de a îndeplini atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor fără a fi autorizate de inspectoratele pentru situații de urgență propunem reglementarea caracterului infracțional ala cestei fapte pe considerentul că aceasta întrunește condițiile infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii.

7. Corelarea actelor normative care reglementează emiterea acordului de funcționare (pentru comercianți)și obligația de obținerea a autorizației de securitate la incendiu

Condiționarea emiterii acordului de funcționare (de către autoritatea publică locală) prevăzut de OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață de obținerea autorizației de securitate la incendiu prevăzută de Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, pentru categoriile de construcții cu risc mare de incendiu (spații de alimentație publică cu aria desfășurată mai mare de 600 mp, spații pentru comerț încadrate în categoria sălilor aglomerate, spații pentru comerț amenajate în clădiri înalte și foarte înalte, clădiri pentru comerț cu suprafața desfășurată mai mare de 2.500 mp, clădiri de turism având capacitatea mai mare de 25 de camere sau aria desfășurată mai mare de 1.000 mp, stații de distribuție a carburanților și gazelor petroliere lichefiate la autovehicule, spații comerciale din stațiile de metrou). În situația în care inspectoratele pentru situații de urgență nu emit autorizațiile de securitate la incendiu în termenul prevăzut de lege, autoritatea publică locală va emite un acord de funcționare cu titlu provizoriu pentru alte construcții decât cele menționate mai sus.

8. Aspecte conexe

În scopul informării populației și asigurării accesului la informații de interes public cu privire la categoriile de construcții care dețin autorizație de securitate la incendiu, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va afișa pe site-ul instituției, www.igsu.ro, evidența obiectivelor care dețin autorizație de securitate la incendiu, la nivel național, organizată pe categorii de construcții, amenajări și instalații, constituită pe județe și municipiul București.

Evidența obiectivelor va fi întocmită de inspectoratele pentru situații de urgență,va cuprinde informații cu privire la numărul de înregistrare a autorizației, denumirea și adresa obiectivului operatorului economic/instituției/ beneficiarului și domeniul de activitate și va fi actualizată lunar, având în vedere autorizațiile emise și autorizațiile la care s-a constatat pierderea valabilității pe timpul controalelor de prevenire.
Pentru asigurarea unor locuințe conforme standardelor de apărare împotriva incendiilor și pentru reducerea numărului de incendii și de victime în locuințe, prin proiect se propune instituirea obligației dezvoltatorilor imobiliari de a dota locuințele noi cu detectoare autonome de incendiu înainte ca acestea să fie înstrăinate/vândute.

De asemenea, a fost instituită obligația investitorilor de a solicita în scris și de a include în comisia de recepție, în calitate de membru, o persoană desemnată de inspecțiile de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență la recepția la terminarea lucrărilor pentru clădirile de locuit colective prevăzute cu parcaje cu peste 10 locuri de parcare pentru autoturisme. Astfel, dezvoltatorii vor fi obligați să facă dovada îndeplinirii măsurilor de apărare împotriva incendiilor prevăzute de reglementările tehnice în vederea obținerii, de la autoritatea publică locală, a certificatului de atestare a edificării construcției necesar pentru intabularea și înstrăinarea locuințelor.

Pentru stabilirea unui cadru legal clar și previzibil, se propune reglementarea obligației beneficiarului investiției de a face dovada punerii în funcțiune a construcțiilor, instalațiilor sau amenajărilor pe baza actelor de autoritate emise de către autoritățile administrației publice locale sau centrale pe domenii de competență. Astfel, inspectorii de prevenire vor putea stabili fără echivoc incidența reglementărilor tehnice aplicabile construcțiilor sau amenajărilor (prin îndeplinirea cerinței securitate la incendiu), respectiv incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 915/2015 privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți.

De asemenea, au fost abrogate anumite prevederi referitoare la pregătirea și punerea în aplicare a planurilor de intervenție în caz de incendiu, identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu ca urmare a eliminării unor obligații ale dministratorului/conducătorului instituției/ ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2021.

Nu în ultimul rând, au fost abrogate prevederile conform cărora personalul angajat al serviciilor de urgență voluntare/private se încadra în condiții de muncă similare personalului serviciilor de urgență profesioniste, întrucât, prin Decizia nr. 8 din 7 martie 2022 referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006, personalul angajat al serviciilor de urgență voluntare/private nu este încadrat opelegis în condiții speciale de muncă, prin raportare la art. 1-3 din Hotărârea Guvernului nr. 1025/2003, iar dispozițiile art. 1 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 și ale art. 2 alin. (2) din Ordinul ministrului de interne nr. 283/2002 nu îi sunt aplicabile.”

De asemenea, Înalta Curte a reținut fără echivoc, la punctul 83 din considerentele deciziei, că locurile de muncă din cadrul serviciilor de urgență voluntare și activitatea pompierilor voluntari nu sunt stabilite prin lege a se încadra în condiții speciale, dat fiind că nu îndeplinesc condițiile cumulative privind înscrierea activității și a unității angajatoare în anexele nr. 1 și 2 la Legea nr. 226/2006 și, respectiv, în anexele nr. 2 și 3 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, iar la punctul 95 a reținut următoarele: „Așadar, cu atât mai puțin Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 ar putea fi aplicabilă personalului civil angajat în cadrul consiliilor locale (servicii de urgență voluntare) sau operatoriilor economici (servicii de urgență private), cu atribuții în domeniul apărării și prevenirii incendiilor. Atunci când legiuitorul a dorit ca prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 să se aplice și altor categorii de personal a prevăzut în mod expres acest lucru, sens în care pot fi menționate, exemplificativ, dispozițiile art. 11 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care stabilesc că prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiției se aplică și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor.”

Astfel, în ceea ce privește abrogarea art. 39 alin. (1), trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

Prin Decizia ICCJ-RIL nr. 8 din 7 martie 2022 referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006, instanța supremă a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006, personalul angajat al serviciilor de urgență voluntare/private nu este încadrat ope legis în condiții speciale de muncă, prin raportare la art. 1-3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, iar dispozițiile art. 1 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 și ale art. 2 alin. (2) din Ordinul ministrului de interne nr. 283/2002 nu îi sunt aplicabile.”

În considerentele deciziei, instanța supremă a reținut că a considera că prevederile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 au semnificația unei încadrări opelegis în condiții speciale de muncă a activității personalului angajat în cadrul serviciilor de urgență ar fi contrar nu numai voinței legiuitorului, care nu a reglementat în mod expres un astfel de drept, dar și cadrului legal general și principiilor care definesc condițiile speciale de muncă și criteriile legale pentru încadrarea activității în condiții speciale, a șa cum au fost acestea decelate prin deciziile care au unificat practica judiciară în această materie. De asemenea, Înalta Curte a reținut fără echivoc, la punctul 83 din considerentele deciziei, că locurile de muncă din cadrul serviciilor de urgență voluntare și activitatea pompierilor voluntari nu sunt stabilite prin lege a se încadra în condiții speciale, dat fiind că nu îndeplinesc condițiile cumulative privind înscrierea activității și a unită ții angajatoare în anexele nr. 1 și 2 la Legea nr. 226/2006 și, respectiv, în anexele nr. 2 și 3 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, iar la punctul 95 a re ținut următoarele: „ Așadar, cu atât mai puțin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 ar putea fi aplicabilă personalului civil angajat în cadrul consiliilor locale (servicii de urgență voluntare) sau operatoriilor economici (servicii de urgență private), cu atribu ții în domeniul apărării și prevenirii incendiilor. Atunci când legiuitorul a dorit ca prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001 să se aplice și altor categorii de personal a prevăzut în mod expres acest lucru, sens în care pot fi menționate, exemplificativ, dispozițiile art. 11 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care stabilesc că prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001 aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiției se aplică și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor.” Reamintim faptul că H.G. nr. 261/2001 stabilea criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, actele normative subsecvente acesteia stabilind doar metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite.

Totodată, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice vorbește, în cadrul art. 29 alin (1), de locuri de muncă încadrate în condiții deosebite potrivit legislației în vigoare la data încadrării acestora. De asemenea, în anexa nr. 1 la H.G. nr. 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, activitatea serviciilor voluntare/private pentru situa ții de urgență nu se regăsește în lista locurilor de muncă în care se desfășoară activități ce pot fi încadrate în condiții speciale. Putem observa, astfel, că, după apariția Legii nr. 307/2006, prevederile H.G. nr. 1025/2003 nu au fost amendate în sensul în care să reflecte aspectele legislative nou intervenite prin adoptarea legii privind apărarea împotriva incendiilor. Totodată, acordarea acestui beneficiu și altor activități fără îndeplinirea metodologiei, contravine Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă, precum și hotărârilor de Guvern care transpun directivele specifice din domeniul securității și sănătății în muncă care nu mai prevăd altfel de condiții decât cele normale.

Pentru a fi în concordanță cu directivele transpuse, angajatorul are ca oblig ții principale următoarele:
– să asigure securitatea și sănătatea în toate aspectele legate de muncă;
– să ia măsurile necesare pentru asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor, prevenirea riscurilor profesionale și asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă;
– să respecte limita maximă de expunere profesională admisă pentru lucrătorii săi în cazul noxelor pentru care s-au stabilit astfel de limite în hotărârile de Guvern din domeniul securității și sănătății în muncă.

În concluzie, în prezent nu există temei legal pentru încadrarea activității în condiții speciale a unor noi locuri de muncă, fiind necesară corelarea prevederilor Legii nr. 307/2006, astfel cum sunt modificate și completate prin prezenta ordonanță de urgență, cu prevederile legale referitoare la metodologia și criteriile prevăzute de actele normative referitoare la această problematică.

Pentru a asigura un cadru solid de reglementare se propune stabilirea în lege a criteriilor în baza cărora se stabilesc categoriile de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu – risc de incendiu în funcționare, regim de înălțime, număr de locuri sau utilizatori, amplasare, aria desfășurată, funcțiuni și capacități de cazare, stocare sau depozitare și se aprobă prin hotărâre a Guvernului (HG nr. 571/2016 în vigoare).

Pentru evaluarea activității de prevenire desfășurată de inspectorate se propune reglementarea unui sistem de indicatori de performanță prin intermediul cărora se va norma fondul de timp necesar exercitării rolului de autoritate în mod eficient și unitar. Totodată, a fost propusă reglementarea în mod expres în cuprinsul legii a mecanismului prin care beneficiarii investițiilor pot sesiza IGSU cu privire la depășirea de către inspectoratele pentru situații de urgență a termenelor de soluționare a cererilor de emitere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu. De asemenea, au fost emise norme tranzitorii care prevăd termene clare pentru elaborarea actelor normative subsecvente.

Cuvinte cheie