49 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977: peste 1500 de oameni și-au pierdut viața
Pe data de 4 martie 2026 se împlinesc 49 de ani de la marele cutremur,cu magnitudinea de 7,4, pe scara Richter. Mii de oameni și-au pierdut viața și au fost rănite, iar pagubele materiale au fost catastrofale.
În seara zilei de 4 martie 1977 (vineri), la ora 21:21, în zona Vrancea, la o adâncime de 94 km, s-a produs un cutremur cu magnitudinea Mw (Magnitudine-moment) de 7,4 pe scara Richter.
Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural în istoria României: la nivel național 1.578 de persoane și-au pierdut viața (1.424 în București) și 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București), 32 de clădiri de înălțime mare sau medie s-au prăbușit în capitală, 32.900 de locuințe au fost grav avariate la nivel național, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectați.
Acesta a fost cel de-al doilea mare seism din secolul XX, produs în România. Precedentul cutremur a avut loc la 10 noiembrie 1940, având magnitudinea Mw 7,4 pe scara Richter.
Puternicul seism din 4 martie 1977, cu o durată de 56 de secunde, a provocat prăbușirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum și avarierea a mii de alte clădiri de locuințe, unități spitalicești, școli și instituții de învățământ superior, grădinițe, creșe de copii, cămine internat, așezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul București, regiunea de sud și cea de est a țării.
În urma cutremurului și-au pierdut viața multe personalități ale vieții culturale, artistice și științifice, dintre care îi amintim pe: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Tudor Dumitrescu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicienii acad. Florin Ciorăscu și acad. Paul C. Petrescu ș.a.
Puternicul seism din 4 martie 1977, cu o durată de 56 de secunde, a provocat prăbușirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum și avarierea a mii de alte clădiri de locuințe, unități spitalicești, școli și instituții de învățământ superior, grădinițe, creșe de copii, cămine internat, așezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul București, regiunea de sud și cea de est a țării.
