Războiul din Iran: În România, prețul carburanților poate depăși 10 lei la pompă. Întâlnire de urgență, duminică

Analiștii se așteaptă ca luni dimineață, la deschiderea burselor, cotațiile petroliere să urce la valori foarte ridicate. Aceasta deoarece prin Strâmtoarea Ormuz trec aproximativ 20% dintre cantitățile de țiței la nivel mondial.

Membrii organizației țărilor cu mari rezerve de petrol, OPEC+, se întâlnesc duminică de urgență pentru a încerca o temperare a acestor volatilități, crescând producția. Aceasta este doar una dintre veștile care se așteaptă.

În România, scenariul negativ arată că prețul carburanților la pompă ar putea depăși 10 lei dacă petrolul ajunge la 90 de dolari pe baril, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-o analiză publicată duminică dimineață.

„Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. Ceea ce vom vedea luni odată cu deschiderea burselor va fi „premiul de risc geopolitic”, un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol”, explică Chisăliță.

Potrivit expertului, dacă barilul urcă de la 73 de dolari în prezent la 75, 80, 90 sau 100 de dolari, nu este o simplă variație bursieră, ci un multiplicator economic, întrucât acest lucru însemnă costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor, inflație persistentă.

Nimeni nu cumpără ieftin într-o piață scumpă

Pentru România, unde peste jumătate din prețul carburanților este fiscalitate, impactul nu este liniar, dar este inevitabil.

„România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieței globale. Petrolul este o marfă internațională, iar prețul se formează global. Dacă Asia plătește mai mult pentru petrolul din Golf, competiția pentru alte surse, precum Africa, SUA, Marea Nordului, crește. Prețurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piață scumpă”, arată analiza.

Inflația, care începuse să se tempereze în Europa, poate primi un nou impuls exact când băncile centrale încearcă să relaxeze politica monetară.

Vineri, cotațiile petrolului Brent, de referință pentru piața europeană, erau la 73 de dolari pe baril, cel mai înalt nivel din ultimele luni, în așteptarea unei decizii privind atacurile în Iran.

Scenariile analizate de piețe includ creșterea cu 10-20 de dolari pe baril dacă tensiunile persisită fără un blocaj real în regiune, în special în Strâmtoarea Ormuz, însă cotațiile pot depăși 90-100 de dolari pe baril dacă există perturbări serioase ale exporturilor. În cazul unui blocaj major în Strâmtoarea Ormuz, scenariul este o criză globală, cu volatilitate extremă.

Scenariile pentru piața din România

Prețul la pompă urmează cotațiile internaționale cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni. Depinde de stocurile existente în depozite, de contractele rafinăriilor, de cursul valutar (petrolul e cotat în dolari) și de politica comercială a marilor rețele. În acest moment, la pompă prețul este în jur de 8-8,5 lei pe litru.

Dacă barilul urcă cu 10-20 de dolari, efectul se simte progresiv, nu peste noapte, dar rar rămâne doar pe hârtie.

În România, 50-55% din prețul final al carburanților sunt taxe către stat (accize și TVA), 35% reprezintă costul produsului (țiței plus rafinare), iar restul sunt distribuție și marjă.

Ce înseamnă acest lucru:

• o creștere de 10 dolari a barilului înseamnă 70 de bani pe litru în plus la pompă, adică 9 lei pe litru
• o creștere de 20 de dolari a barilului înseamnă 1 leu pe litru în plus în benzinării – 9,5 lei pe litru
• o creștere de 30 de dolari a barilului duce la scumpiri de 2,5 lei pe litru la pompă – peste 10 lei pe litru

Dacă țițeiul se stabilizează la 90–100 dolari, depășirea pragului de 9-10 lei/litru devine realist.

Reuniune de urgență a marilor producători mondiali de petrol

În aceste scenarii de volatilitate extremă, membrii cartelului OPEC+, adică cei mai importanți producători de țiței din lume, au planificat o reuniune de urgență duminică pentru ora 13:00 ora României. Intenția este de a crește producția, pentru un plus de stabilitate pe piață.

„Cartelul OPEC și formatul extins OPEC+ pot încerca să tempereze piața prin creșterea producției. Marile economii pot elibera temporar rezerve strategice. Aceste măsuri pot amortiza șocul, dar ele nu elimina riscul militar. Nu pot garanta siguranța navelor și nici stabilitatea geopolitică. În plus, capacitatea reală de creștere rapidă a producției este limitată. Nu orice baril „pe hârtie” poate ajunge instantaneu pe piață”, subliniază analiza AEI.

Nota de plată: cine și cât plătește

Conflictul într-o regiune strategică energetică înseamnă cost distribuit global:

• Consumatorii plătesc la pompă.
• Companiile plătesc în costuri operaționale.
• Statele plătesc prin presiune pe buget și inflație.
• Băncile centrale plătesc prin amânarea relaxării monetare.

Pentru România, vulnerabilitatea nu vine doar din importuri de petrol, ci din integrarea în economia europeană. Dacă Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectul ajunge rapid și la București.

Totul depinde de durată și amploare, adaugă analiștii.

• Escaladare moderată: creștere temporară, volatilitate ridicată, apoi stabilizare.
• Escaladare prelungită: petrol peste 100 dolari, inflație reaccelerată, presiune pe dobânzi.
• Extindere regională: risc de criză energetică globală.

„Petrolul rămâne, în 2026, barometrul stabilității geopolitice. Iar economia mondială funcționează încă pe combustibili fosili. Întrebarea nu este doar cât va urca barilul. Întrebarea pragmatică este cât spațiu fiscal, câtă reziliență economică și câtă disciplină bugetară are România pentru a absorbi încă un șoc energetic major?
Răspunsul nu se găsește în Golful Persic. Se găsește în politicile interne, în structura economiei și în cât de repede reușim să reducă dependența de volatilitate globală”, mai arată analiza menționată.