Maia Sandu face reforma administrativă: din peste 900 de primării vor rămâne 300. În România, Grindeanu și baronii corupții din PSD și PNL, blochează orice reformă
Într-o demonstrație de voință politică fără precedent în spațiul ex-sovietic, administrația de la Chișinău, sub conducerea președintei Maia Sandu, a demarat cea mai ambițioasă reformă administrativ-teritorială din istoria recentă a Republicii Moldova. În timp ce Guvernul de la Chișinău își asumă costuri politice pentru modernizarea statului, la București, coaliția de guvernare rămâne captivă intereselor baronilor locali, refuzând cu obstinație o reorganizare similară.
Reforma curajoasă: De la 900 la 300 de primării
Guvernul de la Chișinău a pus în mișcare mecanismul prin care harta administrativă a țării va fi redesenată radical pentru a stopa risipa banului public. Planul este clar și chirurgical: din cele peste 900 de comune și orașe existente în prezent, vor rămâne doar o treime, adică aproximativ 300 de unități administrative puternice și sustenabile.
Procesul este deja în plină desfășurare. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 320 de primării din Republica Moldova sunt deja implicate în procesul de comasare voluntară, autoritățile anticipând o creștere accelerată a acestui număr în viitorul apropiat. Această mișcare demonstrează că administrația Maiei Sandu a înțeles un adevăr pe care politicienii de la București se fac că nu-l văd: o primărie fără resurse, care trăiește doar pentru a plăti salariile funcționarilor, este o frână în calea dezvoltării.
Adio, raioane! Se pregătește harta celor 5 regiuni
Planul Executivului de la Chișinău este mult mai radical decât se anticipa inițial. Pe lângă reducerea numărului de primării de la 900 la circa 300, reforma vizează eliminarea totală a nivelului intermediar administrativ, considerat o relicvă sovietică ineficientă.
Surse guvernamentale au dezvăluit că cele 32 de raioane actuale vor dispărea complet. În locul acestor structuri, care adesea servesc doar ca sinecuri politice, se discută intens despre crearea a maximum 5, cel mult 10 unități administrative teritoriale mari (regiuni). Această decizie ar echivala cu un „seism” politic benefic, eliminând mii de posturi de funcționari care toacă bugetul statului fără a aduce plusvaloare cetățeanului.
Viziune strategică pentru 2027
Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, a prezentat detaliile tehnice care fac posibilă această tranziție lină, dovedind o gândire strategică pe termen lung. Executivul de la Chișinău pregătește modificări legislative pragmatice menite să simplifice procedurile de amalgamare.
O măsură cheie analizată de echipa guvernamentală vizează eliminarea obligativității organizării alegerilor locale anticipate în localitățile care decid să se unească. Astfel, procesul de reformă nu va fi fragmentat de scrutine intermediare costisitoare, ci va fi pregătit temeinic pentru a fi implementat complet odată cu alegerile locale generale din 2027. Este o dovadă de maturitate politică și de prioritizare a interesului național în fața jocurilor electorale mărunte.
Rușinea de la București: Grindeanu și baronii corupți din PSD-PNL blochează orice reformă
Contrastul cu România este însă unul dureros. În timp ce Chișinăul, cu resurse mult mai limitate, are curajul reformei, România rămâne prizoniera unei structuri administrative învechite, menținută artificial în viață de interesele de partid.
La București, orice discuție despre comasarea comunelor falimentare este sugrumată din fașă. Corupții din sistem, în frunte cu figuri precum Sorin Grindeanu și baronii locali din PSD și PNL, blochează orice tentativă de reformă administrativă. Motivul este evident: menținerea unei rețele clientelare de primari care, deși conduc localități pustiite și fără venituri proprii, sunt esențiali pentru mașinăria de vot a partidelor.
România continuă să plătească mii de primari și zeci de mii de consilieri locali în comune care nu își permit nici măcar să achite factura la iluminatul public, doar pentru ca liderii de la centru să își conserve puterea. În acest timp, „sora mai mică”, Republica Moldova, sub ghidajul ferm al Maiei Sandu, ne predă o lecție usturătoare despre ce înseamnă să guvernezi pentru cetățeni, nu pentru clientela de partid.
Prin acești pași hotărâți, Chișinăul nu doar că se apropie de standardele Uniunii Europene, dar dovedește că are o clasă politică mult mai responsabilă și mai curajoasă decât cea de pe malurile Dâmboviței.
