Cum s-a topit electoratul PSD și PNL în doar un an. Cine sunt baronii locali care au pierdut sute de mii de voturi
PSD și PNL, partidele care numără cei mai mulți primari și șefi de Consilii Județene, au experimentat pe propria piele cum le fuge electoratul tradițional. În doar un an, între alegerile comasate pentru locale și europarlamentare (iunie 2024) și primul tur al prezidențialelor (mai 2025), cele două formațiuni politice au pierdut peste trei milioane de voturi. O situație dezastruoasă se înregistrează în fiefuri tradiționale, ca Suceava, Dolj sau Dâmbovița, județe conduse în ultimii 35 de ani cu mână de fier de lideri liberali sau social-democrați.
Coaliția formată din PSD și PNL, care a hotărât comasarea localelor (devansate) cu europarlamentarele, anul trecut, a simțit la urne declinul electoral. La europarlamentare, cele două formațiuni au avut listă comună, în timp ce, la locale, în doar două județe au avut alianță (Ilfov și Timiș).
Cotidianul a analizat votul de la europarlamentare, unde a fost lista comună, pe cel de la consiliile județene – pentru că la acestea din urmă e aleasă lista propusă de un partid (așa-numitul vot politic) și nu se ține cont de numele aflate în cursă – și votul dat pentru candidatul comun PSD-PNL la ultimele prezidențiale, Crin Antonescu, moment în care s-a încheiat ciclul electoral 2024-2025.
4,34 milioane de voturi a obținut Alianța PSD-PNL la europarlamentare. UDMR a luat aproximativ 580.000 de voturi, dar avea propria listă. În același timp, voturile cumulate ale social-democraților și liberalilor de la CJ au ajuns la 5,07 milioane.
Aproape un an mai târziu, pe 4 mai, ultimul candidat susținut de PSD și PNL, la care se adăuga și UDMR, reușea să ia doar 1,89 de milioane de voturi. Așadar, un candidat cu peste trei milioane de voturi pierdute față de momentul electoral 9 iunie 2024.
Suceava, imaginea eșecului Coaliției
Marea problemă a fost în județele care, în perioada de după 1989, au fost fiefuri PSD sau PNL. În voturi propriu-zise, cele mai multe au fost pierdute în Suceava.
La europarlamentare, Alianța PSD-PNL (înregistrată oficial pentru acest scrutin) a avut 159.943 de voturi (55,89%). Mult mai bine au stat la votul politic pentru CJ, unde au candidat separat, dar unde adunate cele două rezultate au dus la 225.901 voturi (78,72%). Prăbușirea absolută a venit pe 4 mai 2025, când reprezentantul Coaliției, Crin Antonescu, a scos doar 43.741 voturi (17,03%). Mai precis, diferența între apogeul de la CJ și prezidențialele din 2025 a fost de 182.160 de voturi.
În Dolj, la putere sunt cei din Partidul Social Democrat. PSD Dolj a dat la ultimul congres noul secretar general, prin Claudiu Manda, politician secondat de Lia Olguța Vasilescu (primarul Craiovei).
Dacă la europarlamentare Alianța PSD-PNL a avut 174.368 de voturi (63.62%), la locale formațiunile au avut cumulat la CJ 215.458 de voturi (78,32%). Însă la prezidențialele din mai, deși Lia Olguța Vasilescu a fost una din personalitățile din coaliție care au ieșit constant să-l susțină pe Antonescu, fostul șef al PNL a avut doar 72.468 de voturi (26,81%). Practic, 142.990 de voturi mai puțin față de apogeul de la CJ. Și în județul Iași, numărul de voturi a scăzut dramatic de la un scrutin la altul. Față de cele 160.170 de voturi (49,41%) luate la europarlamentare și 197.127 de voturi la CJ (62,49%), la prezidențiale, alianța a avut doar 54.692 de voturi (16,16%), un minus de 142.435 de voturi. Coordonatorul de campanie pentru Moldova a fost chiar șeful CJ Iași, Costel Alexe, liberal cu vechime în partid.
În voturi propriu-zise, foarte multe au fost pierdute în județul Prahova. La europarlamentare, Alianța PSD-PNL a avut 155.397 de voturi (48,98%), în timp ce liberalii și social-democrații au luat în total, 193.942 de voturi (61,68%) la alegerile pentru CJ. În schimb, Crin Antonescu a avut doar 53.232 de voturi, cu 140.710 mai puține, deși parlamentar de Prahova și președinte de filială era șeful său de campanie, Mircea Roșca.
Situația a fost complicată în multe alte județe. Până și într-un județ roșu până în măduva oaselor ca Oltul, situația a fost potrivnică planurilor PSD, PNL și UDMR. Puterea a plecat la drum cu 139.249 voturi (68,20%) la europarlamentare, în timp ce votul politic pentru CJ a adus în total 160.996 de voturi (adică 78,57% din voturile exprimate). Un an mai târziu, zestrea lui Crin Antonescu a ajuns la doar 46.844 de voturi (25,93% din sufragii). În cifre absolute înseamnă o diferență de 114.152 de voturi.
Și în Maramureș, partidele fostei coaliții au pierdut peste 100.000 de voturi între europarlamentare, locale și prezidențialele din mai 2025. Dacă la europarlamentare PSD-PNL au avut 102.001 voturi (50,24% ), la CJ liberalii și social-democrații au obținut însumat 135.903 de voturi, iar UDMR a avut și ea 11.210 de voturi. În total 147.113 de voturi. În schimb, la prezidențialele din mai, Crin Antonescu a luat 34.312 de voturi.
Dâmbovița, un județ la extreme
În termeni procentuali, unele filiale au adus de peste cinci ori mai puține voturi pentru Antonescu decât la locale.
Cea mai dezastruoasă situație a fost în județul Dâmbovița. La europarlamentare PSD-PNL au obținut amândouă 145.267 de voturi (adică 64,06% din totalul celor exprimate). Votul politic, de la CJ, a însemnat un total de 191.491 de voturi (de la PSD și PNL), adică 83,91%. La ultimele alegeri prezidențiale, când au avut candidat comun, pe Crin Antonescu, o alianță de trei partide a obținut pentru acesta din urmă 33.617 voturi (16,36%), adică de 5,69 ori mai puțin. În termeni generali, diferența a fost de aproximativ 157.000 de voturi.
În județul Botoșani, la europarlamentare, alianța a reușit să obțină 102.857 de voturi (62,89%). În schimb, la locale, PSD și PNL au luat în total 133.009 voturi, iar candidatul Crin Antonescu, câteva luni mai târziu, doar 25.441 de voturi, adică de 5,22 ori mai puțin, ceea ce înseamnă că în Botoșani a avut 18,22%, deși cele două mari formațiuni controlau fără drept de apel județul. A treia diferență a fost la Suceava, în condițiile în care, la prezidențialele cu Antonescu reprezentant, PSD, PNL și UDMR au strâns de 5,16 ori mai puține voturi decât la localele din 2024.
O situație problematică a fost și la Gorj. PSD și PNL au avut la europarlamentare 90.352 voturi (56,14%), iar separat, la votul pentru Consiliul Județean, totalul voturilor a fost de 117.422 de voturi (echivalentul a 72,92%).
Partidele au ajuns într-o situație greu de crezut la prezidențialele din mai, când au reușit să scoată pentru Crin Antonescu 22.930 de voturi, adică 15,83 %. Practic, au fost de 5,12 ori mai puține voturi.
PNL și PSD au bifat contraperformanța de a avea de patru ori mai puține voturi între locale și prezidențiale și în județe ca Brăila, Ialomița, Neamț, Tulcea, Vâlcea, Vaslui și Vrancea.
