Cu banii donați de români, Nicușor Dan și-a plătit o datorie mai veche de 25 de mii de euro către sora sa Claudia Dan
Un document al Autorității Electorale Permanente (AEP) susține faptul că o parte semnificativă din fondurile adunate pentru campania lui Nicușor Dan a trecut prin conturi nedeclarate, iar utilizarea donațiilor online pentru rambursarea unui împrumut personal către sora sa ridică întrebări despre separarea resurselor publice de cele private.
Un document publicat de AEP relevă că fondurile pentru campania prezidențială a lui Nicușor Dan nu au fost integral fluidizate prin mijloacele oficiale de raportare, ci au circulat prin conturi bancare nedeclarate către autoritate. Conform raportului, în conturi paralele au intrat aproximativ 7 milioane de lei, provenind din împrumuturi și donații destinate campaniei, conturi deschise la instituții precum BCR, Garanti Bank și Salt Bank. Existența acestor conturi alimenta îngrijorări serioase privind modul în care a fost administrată finanțarea campaniei și asupra capacității autorităților de a verifica proveniența și destinația banilor.
Un alt element intens controversat din document este utilizarea a 144.075 lei din donații online, colectate prin platformele Stripe și Orga Informatics, pentru a rambursa un împrumut personal acordat de Nicușor Dan către sora sa, Claudia Dan. Publicarea acestor detalii de către AEP a suscitat o poziționare extrem de critică: contribuțiile cetățenilor, destinate campaniei, au ajuns să acopere o datorie familială, iar această legătură între finanțarea colectivă și împrumuturi private a fost surprinsă prin comparația mișcărilor contului BCR cu declarația de avere a candidatului. AEP a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte încă din aprilie 2025, semnalând suspiciuni legate de destinația fondurilor din Stripe.
Documentul detaliază, de asemenea, problema donațiilor mari care nu au fost încheiate prin acte autentice, așa cum cere legea. Doi donatori, Axinia Bogdan-Augustin și Iancu Aurel, au contribuit cu aproximativ jumătate de milion de lei fiecare, iar alți donatori apar cu sume în zeci de mii de lei, toate într-un cadru în care actele notariale nu acoperă integral sumele respective. Legea impune ca donațiile semnificative să fie încheiate prin înscrisuri autentice pentru a preveni finanțările obscure sau spălarea de bani în campaniile electorale.
Pe lângă aceste aspecte, documentul indică un alt nod problematic: depășirea plafonului legal de cheltuieli în turul doi al alegerilor. Conform legii, plafonul era de 40,5 milioane de lei, însă Nicușor Dan ar fi cheltuit aproximativ 40,6 milioane, depășind limita cu circa 110.000 de lei. Pentru un candidat care a construit imaginea sa pe ideea de integritate și transparență, această discrepanță ridică întrebări despre disciplina financiară din campanie și despre eficiența sistemului de control.
Comentariile din document nu lasă loc pentru echivoc: folosirea fondurilor publice sau destinate campaniei pentru acoperirea unei datorii personale către un membru al familiei poate afecta în mod ireversibil încrederea alegătorilor în binele comun și în mecanismele de finanțare corectă a campaniilor. În plus, afirmația că declarațiile oficiale despre conturile vizate de ANAF și de AEP contrazic constatările controlului întărește suspiciunile legate de exactitudinea datelor publice, ori de eventuale declarații incomplete sau eronate depuse la autorități. În timp ce Nicușor Dan își proiecta imaginea de „campion al legalității” și „transparenței totale”, raportul AEP indică vulnerabilități serioase în gestionarea finanțelor de campanie, întreținerea unui sistem de conturi, respectarea cerințelor legale privind donațiile mari și, cel puțin în parte, o rambursare care poate fi interpretată ca o aliniere a resurselor către interese private. În fața acestor constatări, Opoziția și publicul pot vedea o imagine de contrasens între discursul anticorupție și realitatea financiară a campaniei sale.
