Achitare controversată la Curtea de Apel București: Cătălin Rădulescu „Mitralieră”, scăpat după ani de tergiversări
Curtea de Apel București l-a achitat pe fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, supranumit „Mitralieră”, într-un dosar de fraudare a titlului de „Luptător cu Rol Determinant” la Revoluția din 1989. Decizia, luată după aproape 20 de amânări ale pronunțării, alimentează suspiciunile privind modul în care sunt soluționate dosarele sensibile ale politicienilor apropiați de vechea putere.
Fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, cunoscut publicului larg pentru declarațiile sale agresive legate de protestele anticorupție și pentru apropierea de fostul lider PSD Liviu Dragnea, a fost achitat de Curtea de Apel București într-un dosar instrumentat de DNA. Rădulescu era acuzat de fals în declarații și complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a obținut pe nedrept titlul de „Luptător cu Rol Determinant” al Revoluției din Decembrie 1989.
Instanța a decis că „fapta nu există”, deși procurorii susțineau că titlul i-a fost acordat în baza unor declarații false, care contraziceau documentele oficiale din dosarul său administrativ. Potrivit DNA, Rădulescu ar fi pretins că a participat la acțiuni revoluționare în Timișoara și București înainte de fuga lui Nicolae Ceaușescu, în timp ce actele arătau că acesta s-a aflat doar la Pitești, după 22 decembrie 1989.
Dosarul a fost marcat de întârzieri repetate și de o schimbare a completului de judecată, ceea ce a dus la reluarea procesului de la zero. Mai mult, pronunțarea verdictului a fost amânată de 19 ori pe parcursul unui an și trei luni, situație care a stârnit critici privind tergiversarea deliberată a cauzelor sensibile. Decizia nu este definitivă, însă vine pe fondul unui șir de achitări controversate pronunțate de Curtea de Apel București în cazuri de mare vizibilitate publică.
În urma obținerii titlului, Cătălin Rădulescu a beneficiat de o indemnizație lunară de peste 2.000 de lei, suma totală încasată fiind estimată la peste 140.000 de lei. Achitarea sa întărește percepția publică potrivit căreia justiția tratează cu indulgență dosarele politicienilor influenți, mai ales atunci când acestea ajung pe masa instanțelor considerate apropiate de vârful sistemului judiciar.
