În ultimii 10 ani datoria publică a României a crescut de mai mult de trei ori. Am ajuns de la 315 miliarde lei datorie în 2015 la peste 1.000 miliarde lei anul acesta. La finalul anului 2020, datoria publică era de 590 miliarde lei, deci în ultimii cinci ani aproape că s-a dublat. Cea mai gravă problemă este că țara noastră se împrumută la cele mai ridicate costuri din întreaga Uniune Europeană.
Premierul Ilie Bolojan anunța în vară că România nu poate atinge ținta de 7% deficit bugetar din cauza cheltuielilor neprevăzute în bugetul pentru anul 2025. Cheltuielile cu salariile au crescut, în loc să scadă, în timp ce costurile pentru finanțarea datoriei publice au fost subestimate.
În primele zece luni ale anului Guvernul a plătit dobânzi de 48 miliarde lei la împrumuturile pe care le-a făcut în trecut. Iar prognozele pentru anii următori arată că țara noastră se va îndatora, în mod obligatoriu, în continuare:
– 244 mld. lei necesar de finanțare în 2024
– 259 mld. lei necesar de finanțare în 2025
– 288 mld. lei necesar de finanțare în 2026
– 244 mld. lei necesar de finanțare în 2027
Sursa datelor este strategia de administrare a datoriei publice pentru 2025 – 2027, un document adoptat recent de Guvernul României. Un astfel de document a fost adoptat și în 2023. Iar când ne uităm acum pe cifrele vehiculate, pare că miniștrii Finanțelor de la vremea respectivă, Adrian Câciu și Marcel Boloș, habar nu aveau despre ce o să se întâmple în prezent. Mai mult, nu își imaginau cheltuiala uriașă la care aveam să ajungem.
Prognoza privind nevoile de finanțare ale statului român în anii 2025 și 2026 a fost subevaluată cu peste 100 de miliarde de lei, în fiecare an! Vorbim de sume de bani echivalente cu construirea a 400 de spitale precum cel ridicat de la zero de Asociația Dăruiește Viață. Asta arată lipsa de viziune a politicienilor care ne-au condus, dar și risipa de bani uriașă care a avut loc în ultimii ani.
„Probabil anul acesta vom trece de 60% din PIB datorie publică, e un nivel ridicat care va avea un impact în reducerea creșterii economice potențiale a României. Costul menținerii acestui deficit este mare, noi nu trebuie să ne comparăm cu țările dezvoltate în care datoria publică raportată la PIB este peste 100%, cum sunt Italia sau Franța. Noi ne finanțăm la mai mult decât dublu față de cât se finanțează acele țări. Costul pentru a menține datoria publică la 60% din PIB pentru noi este echivalentul a cât ar costa-o pe Franța sau Italia să țină datoria publică la 120%-130% din PIB. Deci acolo suntem la nivel de cost”, a explicat, pentru Cotidianul, Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.
Datoria pe cap de locuitor a depășit 11.600 euro
Datoria publică a României a ajuns în luna septembrie, conform BNR, la 221 miliarde de euro. Asta înseamnă că datoria pe cap de locuitor a ajuns la 11.600 de euro. O creștere uriașă în ultimii doi ani, în condițiile în care în aceeași perioadă din 2023, datoria publică pe cap de locuitor era de 7.700 euro.
Doar anul acesta împrumuturile realizate de Guvernul României se ridică la 2.800 de euro pe cap de locuitor. Asta înseamnă 150 de milioane de euro pe zi, 6 milioane de euro pe oră, 100.000 euro pe minut, 1.700 euro pe secundă.
Cauzele pentru creșterea datoriei publice sunt diverse: de la nevoia de investiții la ratarea unor proiecte ce trebuiau să fie finanțate din fonduri europene și într-un final au fost plătite de la bugetul de stat, de la deficitul ridicat din anii postpandemici până la risipa epică din anul electoral 2024, de la majorarea pensiilor și salariilor până la deciziile foarte proaste de politică fiscal-bugetară.
„Trebuie să punem stop la această creștere a datoriei publice”
În anul 2021, România plătea 18 miliarde lei pentru dobânzi, aproximativ 1,5% din PIB. În 2024, cheltuiala s-a ridicat la 36 miliarde lei, peste 2% din PIB. Anul acesta va depăși 50 miliarde lei și se va îndrepta către 3% din PIB. Iar cifra va crește încetul cu încetul. Cum spunea și fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, vom ajunge să plătim pe dobânzi mai mult decât dăm pe apărarea țării, în condițiile în care avem război la graniță.
„Vom ajunge să alocăm 3,5% din PIB, poate chiar mai mult, numai pentru plata dobânzilor datoriei publice. (…) Trebuie să fim extrem de atenți să nu ne supraîndatorăm pentru că noi plătim dobânzi foarte mari, cele mai mari din Uniunea Europeană, la datoria publică și din acest motiv nu trebuie să ne comparăm cu țările care au datorie publică peste 100% din PIB. Trebuie să ne uităm și la ce costuri se împrumută acele țări. Trebuie să punem stop la această creștere a datoriei publice”, este de părere Adrian Codirlașu.
Ce șanse avem ca datoria publică să scadă în următorii ani
Conform prognozelor Fondului Monetar Internațional, datoria publică a României nu are nicio șansă să scadă în următorii ani. Ba chiar va crește și va ajunge la pragul de 70% din PIB până în anul 2030.
L-am întrebat pe ChatGPT ce ar trebui să facă România ca să reducă datoria publică. Chatbotul mi-a spus că trebuie să fie redus deficitul, trebuie prioritizate proiectele cu finanțare din fonduri europene ca împrumuturile să fie reduse, trebuie combătută evaziunea fiscală, lărgită baza de impozitare, să fie reduse cheltuielile, iar sistemul public de pensii și cel al salarizării ar trebui reformate. Însă toate acestea par a fi măsuri despre care Guvernul tot vorbește de ani de zile, însă în loc să scadă datoria publică, ea crește. Deci putem vorbi despre o proastă implementare a acestor măsuri sau de lipsă a voinței politice.
„Ca să scadă datoria publică în PIB ar trebui ca deficitul bugetar să fie mai mic decât creșterea nominală a PIB-ului. Asta ar fi soluția ca să stopăm și să ducem în jos datoria publică ca și procent în PIB.
Guvernul folosește inflația pentru a reduce datoria publică în PIB. Cu o inflație mare, 10% cum avem anul acesta, practic PIB-ul nominal crește cu 10% doar pentru că a crescut inflația. Și cum raportăm datoria publică la un PIB expandat de inflație ne rezultă o cifră mică. Acesta este modul care a fost folosit în ultimii ani, de când a început războiul din Ucraina, pentru a ține datoria publică sub control, prin inflație”, a explicat, pentru Cotidianul, Adrian Codirlașu.
