USR se agață din nou de justiție, dar partidul rămâne plin de penali. Un joc toxic care blochează reformele reale

USR revine, previzibil, la aceeași strategie: se cațără pe orice scandal din justiție pentru a poza în salvatorul statului de drept. Doar că această retorică moralizatoare se prăbușește sub propria greutate. În interiorul partidului se află lideri și aleși cu dosare penale, anchete în curs sau probleme serioase de integritate, iar dubla măsură a devenit regulă, nu excepție.
De fiecare dată când justiția este zguduită de un caz grav, USR nu vine cu soluții legislative coerente, ci cu exploatare politică. Se agită comunicate, se organizează conferințe, se aruncă lozinci despre „reformă” și „curățenie”, în timp ce propriile vulnerabilități sunt împinse sub preș. Mesajul transmis publicului este unul cinic: justiția e bună doar când lovește în adversari, nu și când se apropie de propriii oameni.
Acest comportament produce un efect pervers. În loc să ajute la curățarea sistemului, USR compromite chiar ideea de reformă. Amestecul agresiv dintre interesele de partid și funcționarea justiției alimentează suspiciunea, radicalizează discursul și oferă muniție exact celor care vor ca nimic să nu se schimbe. Reforma ajunge să fie percepută ca o armă politică, nu ca un proces instituțional serios.
Mai grav, aceste acțiuni blochează orice discuție onestă despre soluții reale: criterii clare de integritate, mecanisme de responsabilizare, transparență procedurală. Totul este îngropat sub zgomotul produs de un partid care pretinde superioritate morală, dar refuză să-și facă propria curățenie.
În loc să fie parte a soluției, USR riscă să devină parte a problemei. Atâta timp cât folosește justiția ca instrument de imagine, în timp ce tolerează penalii din interior, partidul nu doar că își pierde credibilitatea, ci contribuie activ la blocarea reformelor pe care pretinde că le apără.