Marius Lulea, despre Unirea Bucovinei cu țara: „Românii și-au ridicat fruntea și au construit un ideal mai mare decât ei înșiși”

28 noiembrie 1918 rămâne unul dintre acele momente în care istoria a verificat, din nou, fibra acestui popor. Bucovina s-a unit cu Regatul României într-o vreme în care țara abia ieșise dintr-un război devastator, cu „pierderi și suferințe greu de imaginat”. Și totuși, așa cum subliniază Marius Lulea, românii au reușit atunci „să se adune, să-și ridice fruntea și să construiască împreună un ideal mai mare decât ei înșiși.”
În esență, acesta a fost secretul renașterilor succesive ale națiunii noastre. De fiecare dată când încercările au fost copleșitoare, „națiunea română a renăscut”, iar poporul a rămas vertical chiar și atunci când clasa politică „și-a arătat limitele.” A fost mereu acolo o energie tăcută, un instinct colectiv de rezistență, o capacitate aproape organică de a transforma suferința în forță.
Astăzi, România trăiește din nou un moment dificil. „Speranța pare că se stinge”, spune Marius Lulea, iar presiunile interne și externe apasă asupra societății. Dar mesajul lui este limpede: nu există niciun motiv pentru resemnare. Românii nu sunt un popor obișnuit cu renunțarea. Dimpotrivă — „marile izbânzi se nasc tocmai din perioadele grele.”
De aceea, concluzia sa devine un angajament pentru viitor: România va redeveni o țară puternică și demnă, exact așa cum au visat cei care au înfăptuit Unirea. Iar lecția Bucovinei rămâne valabilă: când românii se ridică împ