Impozitele mai mari pe proprietate și mașini, aprobate de Parlament. Taxe noi pe coletele din China

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a aprobat marți, în procedură de urgență, proiectul de lege revizuit privind noile taxe locale care vor intra în vigoare de anul viitor, inclusiv majorarea impozitelor pe proprietate și mașini.

Dincolo de eliminarea folosirii testelor poligraf pentru angajații ANAF, prevederi declarate neconstituționale, noul proiect are o singură schimbare față de forma pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea la 1 septembrie 2025: actualizarea termenului de intrare în vigoare a taxei pentru coletele comandate de pe platformele non-UE, precum Temu, Trendyol sau Shein.

Membrii Comisiilor juridice ale Camerei Deputaților și Senatului aprobaseră anterior, marți dimineață, cu majoritate de voturi, raportul comun privind reexaminarea Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, cu amendamentele admise, care pun în acord dispozițiile din lege declarate neconstituționale cu decizia CCR.

Taxă de 25 lei pentru coletele comandate de pe platformele non-UE

Amendamentele aduse proiectului de lege elimină sintagmele declarate neconstituționale privind folosirea testelor poligraf pentru testarea integrității angajaților ANAF, Oficiului național pentru Jocuri de Noroc și din Vămi și actualizează termenul de intrare în vigoare a taxei pentru coletele comandate de pe platformele non-UE începând cu data de 1 ianuarie 2026, dat fiind faptul că actualul termen din proiectul de lege, de 1 noiembrie 2025, a fost depășit.

Proiectul de lege prevede introducerea unei taxe fixe de 25 lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din zona non-UE, precum China sau Turcia.

Taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat.

Până la momentului votului, acestea sunt singurele amendamente, dar teoretic dacă se dorește să se treacă în ultimul moment vreun amendament, el poate fi susținut și votat în plen, peste raportul comisiilor juridice, au precizat surse din Parlament.

Creștere de aproape 80% la impozitul pe locuințe

Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni că s-a convenit ca Parlamentul să adopte marți, 18 noiembrie, în ședință comună, pachetul fiscal care cuprinde taxele locale, eliminând doar prevederile declarate neconstituționale, respectiv cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF.

Adoptarea acestui proiect de lege va face ca de anul viitor impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la mașini, să fie majorate, a spus premierul.

Proiectul propune calcul impozitelor printr-un mecanism tranzitoriu, până în ianuarie 2027 când se va trece la impozitarea la valoarea de piață, nefiind suficient timp de implementare pâna la începutul anului viitor.

Chiar și-așa, impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, potrivit unor estimări. Pentru un apartrament de trei camere din București pentru care impozitul a fost anul acesta de 198 de lei, anul următor proprietarul va datora 355 de lei, arată calculele site-ului de business.

Proiectul de lege propune actualizarea valorilor impozabile din Codul Fiscal de 2,68 ori, indiferent de tipul clădirii (cadre de beton, lemn, etc). Valorile prevăzute acum sunt cele din 2015, dar între timp au fost actualizate cu inflația.

Mașinile vor fi impozitate după principiul „poluatorul plătește”

Proiectul propune un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”.

În urma unui studiu elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, au fost făcute propuneri de impozitare luându-se în calcul capacitatea cilindrică și norma de poluare.

Formula de calcul se aplică primelor opt categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică:

• Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv;
• Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 1.600 cm3;
• Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3 inclusiv;
• Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 și 2.600 cm3 inclusiv;
• Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 și 3.000 cm3 inclusiv;
• Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3;
• Autobuze, autocare, microbuze;
• Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv.

Pentru fiecare categorie de mijloc de transport cu tracțiune mecanică se diferențiază un impozit în funcție de două criterii: capacitate cilindrică (în lei/200 cm3) și norma de poluare.

Sunt 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km.

Astfel, pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei.

Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei.

Pentru o mașină cu aceeași motorizare 1,6-2,0 litri, cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213 lei și 267 lei.

Firmele fără cont bancar sau care nu-și depun în 5 luni situațiile financiare vor fi declarate inactive

Firmele care nu au un cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a trezoreriei statului vor fi declarate inactive, aceste informații financiare fiind considerate de acum la fel de importante ca lipsa sediului social, lipsa organelor statutare sau a duratei de funcționare a societății, care la rândul lor constituie motive de inactivitate fiscală.

De asemenea, se propune ca nedepunerea în termen de 5 luni de zile de la împlinirea termenului legal, a situațiilor financiare anuale, să constituie condiție de declarare ca inactiv a persoanei juridice întrucât, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, aceste situații trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a altor informații referitoare la activitatea desfășurată.

În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntara (la Oficiului Național al Registrului Comerțului).

În cazul în care inactivii care depășesc perioada maximă reglementă nu se reactivează, li se va solicita de către ANAF dizolvarea. De asemenea se instituie unele măsuri tranzitorii care stabilesc regimul contribuabililor/ plătitorilor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare sau mai mică de 3 ani.

Firmele nou înființate, obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile

Proiectul introduce modificări și la legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar.

Astfel, toate firmele vor fi obligate să dețină un cont de plăți în România pe toată durata desfășurării activității.

Firmele nou înființate vor fi obligate să deschidă un cont de plăți în termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la data înființării.

Nerespectarea de către firme a obligațiilor referitoare la deschiderea și deținerea unui cont de plăți va fi incriminată drept contravenție.

Prestatorii de servicii de plată care furnizează servicii în România vor fi obligați de a deschide cont atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice, la cerere, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Aceste obligații legale vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Pentru înființarea unor noi SRL-uri e nevoie de capital minim de 500 de lei

Pentru creșterea responsabilității juridice a societăților cu răspundere limitata (SRL) față de creditori, capitalul social necesar acestor firme se va modifica astfel:

• a) în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă sub 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 500 lei;
• b) în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei.

În cazul societăților cu răspundere limitata nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 de lei.

Nivelul capitalului social a fost stabilit in funcție de contravaloarea salariului mediu (aproximativ 5.000 lei).

De asemenea se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate.

Noi reguli la impozitarea veniturilor din chirii: Cotă forfetară de 30%

Ministerul propune modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități independente obținute ca urmare a prestării de servicii de cazare, în sensul eliminării modalității de stabilire a venitului net anual pe bază de normă de venit, inclusiv renunțarea la posibilitatea de a opta pentru determinarea venitului net anual în sistem real.

În schimb propune introducerea unei noi modalități de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual.

Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal.

Pentru determinarea venitului net contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă.

Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, fiind impozit final.

Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.

Pentru aceste venituri contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii potrivit prevederilor Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activități independente.

Aparat de marcat și bon fiscal, obligație la închirierea locuinței pe termen scurt

Același regim fiscal (cotă forfetară de 30%) se va aplica și proprietarilor persoane fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt (adică pentru o perioadă neîntreruptă de maximum 30 de zile pentru aceeași persoană, într-un an) a camerelor situate în locuinţe proprietate personală.

Persoanele fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală vor avea obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu aceste aparate, pe care să le înmâneze clienților, potrivit unei alte schimbări propuse.

Praguri maxime pentru eșalonarea la plată

Proiectul prevede reglementarea unor condiții pentru eșalonarea la plată, în formă simplificată. În cazul persoanelor juridice, vor putea beneficia de eșalonarea simplificată doar cele care au fost înființate cu minimum 12 luni înainte de depunerea cererii.

Va fi instituit un plafon maxim pentru acordarea eșalonării simplificare, astfel:

• În cazul persoanelor fizice, eșalonarea la plata în forma simplificata va fi acordată pentru obligații mai mici de 100.000 lei;
• În cazul asocierilor fără personalitate juridică, eșalonarea la plata în forma simplificata va fi acordată pentru obligații mai mici de 100.000 lei;
• În cazul persoanelor juridice, eșalonarea la plata în forma simplificata va fi acordată pentru obligații mai mici de 400.000 lei.

În prezent există reglementat un plafon minim. Astfel, eșalonarea la plată nu se acordă pentru: obligațiile fiscale mai mici de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică și 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.

Reglementări la vânzarea online a bunurilor confiscate sechestrate de Fisc

Proiectul prevede introducerea unui nou articol prin care să se reglementeze principiile vânzării la licitație, prin mijloace electronice, a bunurilor sechestrate de către Fisc.

Cum va fi făcută vânzarea la licitație, prin mijloace electronice, de către organele fiscale:

• Termenul de efectuare a publicității vânzării bunurilor va fi de cel puțin 10 zile.
• Vor fi afişate informațiilor pentru efectuarea publicității bunurilor, inclusiv descrierea lor sumară, precum și fișiere media relevante pentru vizualizarea acestora, prețul de evaluare ori prețul de pornire al licitației.
• Persoanele interesate vor avea posibilitatea de a viziona bunurile, la o data și într-un interval orar stabilit pe platforma de licitații electronice.
• Perioada de organizare a licitației va fi între 5 şi 30 de zile, prin platforma de licitații electronice.

Prevederile privind vânzarea la licitație a bunurilor sechestrare, prin mijloace electronice se aplică și pentru valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului.

Obligaţii la plata cu cardul

Toți comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.

Va fi eliminat pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, oferind posibilitatea posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, de a utiliza acest mijloc de plată la un număr mai mare de operatori economici.

Este stabilită data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi, respectiv 1 ianuarie 2026.

Impozitul minim pe cifra de afaceri este eliminat

Proiectul prevede abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru stabilirea impozitului pe profit datorat, începând cu anul fiscal 2026. Impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze natural – ICAS, se aplică până la 31 decembrie 2025 /ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026, se arată în nota de fundamentare.

Pentru anul fiscal 2026, proiectul propune calificarea cheltuielilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielilor de management, consultanță, efectuate cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, ca fiind nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal. Aceasta în cazul în care ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor înregistrate de contribuabil este mai mare de 1%.

Nu intră sub incidența acestui regim fiscal, cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor, și alte asemenea, înregistrate în România.

Noi reglementări la calculul CASS pentru venituri din activităţi independente

Proiectul propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 72 de salarii minime brute pe țară. Prevederea se aplică pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026.

La stabilirea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, în limita plafonului anual de 72 de salarii minime brute pe țară garantate în plată, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe țară stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului, indiferent dacă în cursul aceluiași an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară.

„Măsura are ca scop și reducerea decalajului de taxare a muncii între veniturile din activități independente și veniturile din salarii și asimilate salariilor”, se precizează în nota de fundamentare.

Proiectul mai propune ca salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, luat în calcul la stabilirea venitului obţinut din activități independente, să fie cel în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului.

Proiectul prevede ca la stabilirea nivelului normei anuale de venit să fie avut în vedere nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului.

Având în vedere posibilitatea ca nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data de 1 ianuarie să fie diferit de cel de la data stabilirii normelor anuale de venit, direcțiile finanțelor publice vor stabili nivelul normei anuale de venit prin înmulțirea acestui indicator cu un număr care nu poate fi mai mic decât 12.

„Spre exemplu: 12xSMB, 12,5XSMB ș.a.m.d. unde SMB reprezintă salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului), nu ca valoare absolută cum se stabileşte în prezent”, se arată în nota de fundamentare.

„Măsura are în vedere includerea în sfera contribuabililor care datorează contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice pentru care venitul net anual stabilit pe baza normelor anuale de venit, după aplicarea criteriilor de corecție, depășește nivelul a 12 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului”, se mai precizează în nota de fundamentare.

Impozite majorate pentru câştigurile pe bursă

Proiectul propune majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege.

• Cota de 1% aplicabilă fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câștig din efectuarea de operațiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii se majorează la 3%;
• Cota de 3% aplicabilă fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câștig din efectuarea de operațiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, de la data dobândirii se majorează la 6%;
• În cazul veniturilor sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate, pentru transferuri/operațiuni care nu sunt efectuate prin entitățile prevăzute de lege, precum și din transferul aurului de investiții, cota de impozit creşte de la 10%, la 16%.

Măsura va fi implementată începând cu veniturile aferente anului 2026.

Impozitare cu 16% a tranzacțiilor cu criptomonede

Prooiectul propune ca în cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală să de aplice cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Impozitul pe venit datorat se va calcula de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale.

Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei. Măsura va fi implementată începând cu veniturile aferente anului 2026.

Cadru legal pentru înregistrare bodycam la controalele fiscale şi vamale

Va fi creat cadrul legal pentru utilizarea imediată a mijloacelor de înregistrare bodycam și fixare foto-audio-video deja existente, în cadrul misiunilor de control vamale. Vor fi operaționalizate resursele tehnice aflate în dotare.

Astfel, va fi permisă utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operațiunilor de control. În acest sens va fi completată Legea 86/2006 privind Codul vamal al României.

„Măsura propusă va conduce atât la prevenirea săvârșirii unor fapte ilegale, în special a celor de corupție cât și la reducerea activităților și comportamentelor care încalcă normele de conduită ale personalului vamal, ca urmare a conștientizării faptului că intervențiile și acțiunile lucrătorilor vamali sunt înregistrate și fixate foto-audio-video”, se arată în nota de fundamentare.

De asemenea, proiectul prevede implementarea de înregistratoare audio-video portabile de tip body camera (bodycam – camere purtate pe corp) pentru inspectorii ANAF din cadrul direcţiilor fiscale.

Reglementări privind dividendele

Proiectul introduce interdicția pentru societățile care distribuie trimestrial dividende de a acorda acționarilor/ asociaților/ altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.

Va mai fi introdusă răspunderea solidară a societății și a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, dar nu le-a regularizat, în cazul societăților care au distribuit trimestrial dividende, sau au restituit imprumuturi desi societatatea avea activul net sub limita prevazuta de lege.

Proiectul prevede şi contravenții pentru societățile care au distribuit trimestrial dividende, fără să le regularizeze, și au acordat împrumuturi respectiv au restituit împrumuturi acționarilor/ asociaților/ altor persoane afiliate. Sancțiunea constă în amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei, urmează să fie aplicată de ANAF.

De asemenea, proiectul propune ca distribuirea de dividende din profitul exercițiului financiar curent pentru societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, să poată fi efectuată numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege.

Fondul Român de Contragarantare va fi desfiinţat treptat

Fondul Român de Contragarantare – S.A. nu va mai acorda garanții în cadrul programelor guvernamentale, urmând ca Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – S.A. – IFN să se substituie în drepturi și obligații pentru toate garanțiile emise de către Fond în numele și în contul statului, în baza madatului acordat, în cadrul programelor guvernamentale.

Predarea – primirea garanțiilor aflate la Fondul Român de Contragarantere S.A. se va efectua pe bază de protocol de predare-primire în termen de maxim 30 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a ordonanței.

Proiectul prevede adoptarea unui cadru care să permită adoptarea unui sistem de administrare și conducere cu un număr redus de membri. În acest sens, va fi modificat sistemul de administrare al Fondului Român de Contragarantare prin trecerea de la un sistem dualist, condus de un Consiliu de Supraveghere format din 7 membri și un Directorat alcătuit din 3 membri, la sistemul unitar condus de un Consiliu de administrație format din 3 membri și un Director.

Potrivit proiectului, o conducere formată din 3 membri ai consiliului de administratie și un Director fiind suficientă în vederea efectuării tuturor demersurilor necesare in vederea finalizării procesului de dizolvare.