”Pe fondul împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite de peste 200 de miliarde de euro şi ne-am împrumutat aproape în fiecare an între 20 şi 30 de miliarde de euro. Chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare de 60%, problema noastră este că dobânzile pe care le plăteşte România sunt duble decât cele pe care le plătesc alte ţări”, a explicat şeful Executivului.
Bolojan a mai afirmat că, în mare, ”noi am plătit dobânzi care s-au situat în ultimii ani între 7 şi 8% iar acum le-am coborât foarte puţin sub 7%, ceea ce înseamnă că, practic, dobânzile totale pe care le plătim sunt ca şi cum am avea un grad de îndatorare dublu”.
Pe măsură ce datoria crește, spațiul de manevră fiscal se restrânge, pe măsură ce efectele în lanț se răspândesc în politica monetară, inflație și competitivitatea pe termen lung a unei țări, arată un raport al BestBrokers. Economiștii avertizează că atunci când nivelurile datoriei depășesc 100% din PIB, spațiul politic pentru a răspunde la crize se micșorează dramatic.
Pentru a înțelege amploarea și ritmul acumulării datoriei în Europa, echipa BestBrokers a examinat datele trimestriale consolidate privind datoria brută ale Eurostat, concentrându-se pe primul trimestru al fiecărui an între 2015 și 2025. Raportul urmărește, de asemenea, raporturile datorie-PIB pentru a arăta dacă producția economică a ținut pasul cu împrumuturile sau a fost depășită de acestea.
Dobânzile pe care le plăteşte România sunt la aproape 3% din PIB-ul României
”Asta înseamnă că anul viitor, dar şi anul acesta, dobânzile pe care le plăteşte şi le va plăti România sunt la aproape 3% din PIB-ul României. Deci dobânzile pe care le plătim sunt anul acesta de aproximativ 55 de miliarde de lei, respectiv 11 miliarde de euro, iar anul viitor se vor duce către 12 miliarde de euro. Din deficitul de 6,5%, practic jumătate este ocupat doar cu plata dobânzilor. Dacă nu le vom scădea, indiferent cine va fi la guvernare în anii următori, aceste cheltuieli cu dobânzile, nu avem cum să scăpăm din această chingă, ne vom duce într-o fundătură. De aceea, atingerea ţintelor de deficit este foarte importantă!”, a spus premierul.
La începutul primului trimestru al anului 2025, datoria națională colectivă a celor 28 de țări europene pentru care am găsit date se ridica la 15,2 trilioane de euro. Cu toate acestea, trei țări (Franța, Italia și Germania) reprezintă aproape 9 trilioane de euro din povara datoriei suverane a continentului. Concentrarea datoriei în cele mai mari trei economii ale zonei euro prezintă un risc dublu: amplifică presiunea financiară asupra blocului comunitar în ansamblu și complică alegerile de politică ale Băncii Centrale Europene.
Pe scurt:
- Franța deține cea mai mare datorie națională consolidată din Europa, de aproximativ 3,3 trilioane de euro în primul trimestru al anului 2025, echivalentul a aproximativ 22% din datoria totală a celor 28 de țări analizate.
- Grecia, în ciuda progreselor constante înregistrate de la nivelurile maxime ale datoriei din 2021, are în continuare cel mai mare raport datorie-PIB din Europa, de 152,5%.
- Estonia a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a datoriei naționale în ultimul deceniu, cu o creștere de 322,52% între primul trimestru al anului 2015 și primul trimestru al anului 2025.
- Dintre cele 28 de țări europene, Danemarca este singura a cărei datorie publică în 2025 este mai mică decât era în 2015. Aceasta a scăzut cu 6,2% în primul trimestru al anului 2025, la 119,1 miliarde de euro, față de 127 de miliarde de euro cu un deceniu mai devreme.
Datoria publică în Europa este departe de a fi distribuită uniform. În schimb, aceasta este concentrată într-o mână de economii mari, fiecare fiind afectată de propriul istoric fiscal și de propriile alegeri politice. Franța se află în fruntea listei, cu o datorie brută consolidată de 3,3 trilioane de euro. Numai în al doilea trimestru al anului 2025, cheltuielile publice au atins un record de 167 de miliarde de euro, reflectând angajamentul profund înrădăcinat al țării față de serviciile publice extinse și protecția socială. Acest model protejează gospodăriile în timpul recesiunilor economice și lasă, de asemenea, puțină flexibilitate fără reduceri bugetare sau creșteri de impozite dureroase din punct de vedere politic.
Banca Centrală Europeană trebuie să acționeze prudent: creșterea dobânzilor ar putea afecta plățile datoriei, în timp ce relaxarea politicilor riscă să alimenteze inflația
Stocul de datorii de 3 trilioane de euro al Italiei este susținut de unul dintre cele mai mari raporturi datorie-PIB din Europa, de 137,9%. O parte substanțială din bugetul anual al Italiei este absorbită din plățile de dobânzi, ceea ce îngreunează investițiile în creștere economică și reforme. Cei 2,7 trilioane de euro ale Germaniei au un caracter diferit. O mare parte din aceștia provin din împrumuturi deliberate pentru finanțarea investițiilor pe termen lung: un program de infrastructură și investiții de 500 de miliarde de euro, împreună cu o relaxare temporară a „frânei de îndatorare” pentru finanțarea proiectelor de apărare, climă și digitale, au împins creșterea împrumuturilor.
Împreună, aceste trei economii au datorii de aproape 9 trilioane de euro, aproximativ 59% din totalul celor 28 de țări analizate. Aceasta înseamnă că Banca Centrală Europeană trebuie să acționeze cu prudență: creșterea ratelor dobânzilor ar putea afecta plățile datoriei, în timp ce relaxarea politicilor riscă să alimenteze inflația.
Belgia și Polonia urmează „celor trei mari”, cu datorii consolidate de 661 miliarde EUR, respectiv 508 miliarde EUR. Datoria pe cap de locuitor ridicată a Belgiei este remarcabilă având în vedere populația sa mai mică în comparație cu Polonia. La polul opus, Estonia (9,7 miliarde EUR), Malta (10,9 miliarde EUR) și Letonia (18,5 miliarde EUR) ilustrează modul în care economiile mai mici pot menține niveluri scăzute ale datoriei. Cu toate acestea, o datorie absolută scăzută nu înseamnă neapărat un risc scăzut; aceste țări pot fi mai vulnerabile la șocuri externe, deoarece chiar și o creștere modestă a împrumuturilor le poate modifica brusc profilul de credit.
Polonia conduce Europa în ceea ce privește creșterea datoriei naționale, cu o creștere anuală record de 23,5%
Datoria națională a Poloniei a înregistrat cea mai mare creștere în ultimul an, de la 410,9 miliarde de euro în primul trimestru al anului 2024 la 507,5 miliarde de euro în primul trimestru al anului 2025, o creștere uimitoare de 23,5% în doar un an. Această creștere poate fi atribuită unui mix de proiecte ambițioase de infrastructură, programe sociale extinse și măsuri ample de stimulare economică. Apropierea țării de tensiunile geopolitice continue a determinat, de asemenea, o creștere notabilă a cheltuielilor militare și de apărare, contribuind în continuare la acumularea datoriei naționale.
România urmează o traiectorie similară . Datoria națională a depășit pragul de 200 de miliarde de euro în primul trimestru al anului 2025, în creștere cu 18% față de 170 de miliarde de euro în același trimestru al anului precedent, reflectând preocupări economice și de securitate comparabile în întreaga Europă de Est.
Suedia (+16,79%) și Bulgaria (+16,18%) au înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă a datoriei. În Suedia, cheltuielile tot mai mari pentru inițiativele de energie verde și programele de transformare digitală au determinat creșterea, în timp ce expansiunea datoriei Bulgariei reflectă investiții masive în rețelele de transport, sistemele energetice și infrastructura digitală, concepute pentru a se alinia la standardele UE și a îmbunătăți competitivitatea economică, deoarece țara se află în etapele finale ale aderării la zona euro și ale adoptării euro ca monedă oficială. Astfel de cheltuieli pot stimula competitivitatea pe termen lung, dar lasă o marjă de manevră fiscală limitată, dacă creșterea economică încetinește sau costurile de împrumut cresc.
Doar câteva țări europene au reușit să reducă datoria națională între primul trimestru al anului 2024 și primul trimestru al anului 2025: Grecia, Danemarca, Irlanda și Cipru. Aceste reduceri se datorează în mare măsură unei combinații de venituri fiscale mai mari, cheltuieli guvernamentale controlate și condiții favorabile de împrumut, care au permis acestor țări să își achite datoria mai eficient decât vecinii lor.
Estonia depășește UE cu o creștere de 323% a datoriei naționale în ultimul deceniu
Între primul trimestru al anului 2015 și primul trimestru al anului 2025, datoria națională a Estoniei a înregistrat cea mai abruptă creștere dintre toate țările europene, cu 322,52%. Creșterea este determinată în mare măsură de cheltuielile sporite pentru apărare, ca răspuns la tensiunile geopolitice regionale. În 2024, Estonia a alocat 3,4% din PIB pentru apărare și securitate, o cifră care urmează să ajungă la 5% până în 2026, ceea ce o face cel mai mare buget de apărare din Europa ca procent din PIB. În ciuda acumulării rapide, povara datoriei Estoniei rămâne relativ modestă, la aproximativ 24,1% din produsul intern brut în 2025.
Urmează situația României, cu o datorie națională în creștere de 245,9% pe parcursul deceniului, determinată de creșterea împrumuturilor pentru finanțarea cheltuielilor publice. În 2024, deficitul său fiscal a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai mare din Europa, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la sustenabilitatea fiscală pe termen lung.
Alte națiuni cu creșteri accentuate includ Lituania (+133,24%), Polonia (+131,97%) și Letonia (+113,53%), unde creșterea datoriei este alimentată de investiții în infrastructură, extinderea serviciilor sociale și măsuri de stimulare economică.
Danemarca este singura țară europeană care și-a redus datoria națională în ultimul deceniu, înregistrând o scădere de 6,2%. Această realizare reflectă o gestionare fiscală disciplinată, cheltuieli publice restrânse și o colectare extrem de eficientă a impozitelor, ceea ce face din națiunea nordică un model puternic de urmat pentru țările care doresc să stabilizeze sau să reducă propria datorie fără a submina creșterea economică.
