Ce au în comun Ciucu și Drulă? Ambii funcționează cel mai bine când îi duce cineva de mână
Ce au în comun Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă ? Simplu: ambii funcționează doar când îi duce cineva de mână. Fără „șefii” lor politici, cei doi par complet rătăciți, incapabili să administreze ceva, dar își doresc, totuși, să conducă întreaga Capitală.
Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, a ajuns în atenția publică doar pentru că Ilie Bolojan i-a făcut loc și l-a împins în funcții. Fiecare etapă a ascensiunii lui Ciucu este legată de sprijinul venit de la „baronul iluminat” al PNL. Fără Bolojan în spate, Ciucu nu livrează nimic notabil: proiecte blocate, trafic infernal, zone abandonate și un sector sufocat de urbanism haotic. Mai mult decât atât, influența lui în PNL București este direct proporțională cu protecția pe care o primește de la Oradea.
Pe de altă parte, Cătălin Drulă nu a dovedit niciodată că poate sta pe propriile picioare. Cariera lui politică s-a lipit constant de Nicușor Dan, ba ca „tehnocrat al transporturilor”, ba ca lider USR care se hrănește din popularitatea fostului primar. Fără Dan ca simbol, Drulă devine un politician izolat, cu un discurs rigid, fără rezultate administrative și fără capacitate reală de a gestiona un oraș de dimensiunea Bucureștiului.
Ironic este faptul că tocmai acești doi politicieni, care depind de alții pentru a funcționa, își revendică acum dreptul de a conduce Capitala. Când îi scoți din umbra celor care i-au făcut relevanți, Bolojan și Nicușor Dan, Ciucu și Drulă rămân doar două figuri palide ale politicii românești, fără viziune, fără forță, fără leadership.
De aceea, tot mai mulți bucureșteni se întreabă: cum pot aspira acești dependenți politici să administreze un oraș de milioane de oameni, când ei abia reușesc să funcționeze cu instrucțiuni de la „șefii lor” de provincie sau de partid?
Răspunsul e simplu și dureros: Ciucu și Drulă nu sunt lideri, ci doar marionete care încearcă să obțină funcții mari pentru a servi interesele celor care îi controlează. Bucureștiul ar merita mai mult decât doi politicieni care nu știu să meargă singuri nici până la colțul străzii.
