Ghinea și USR, acuzați că pregătesc subordonarea justiției: „Noaptea minții în politică”
Declarația lui Cristian Ghinea potrivit căreia „CSM trebuie scos de sub controlul magistraților” a declanșat un val de indignare. Criticii susțin că USR abandonează discursul pro–stat de drept și promovează idei similare cu cele folosite de regimurile iliberale din Polonia și Ungaria pentru a captura justiția.
Cristian Ghinea, fost ministru din partea USR, a devenit ținta unor critici dure după ce a afirmat că „CSM trebuie scos de sub controlul magistraților”. Potrivit reacțiilor din spațiul public, declarația este o invitație deschisă ca puterea politică să preia controlul asupra instituției care, constituțional, „este garantul independenței justiției”.
Criticii îl acuză pe Ghinea că folosește o retorică populistă, încercând să justifice o posibilă politizare a justiției prin atacuri la adresa magistraților. Ei atrag atenția că „Ghinea ambalează acest mesaj într-o poveste emoțională (…) dar miezul politic al postării este altul” – o tentativă a USR de a controla Consiliul Superior al Magistraturii prin intermediul partidelor.
Reacțiile publice susțin că această poziție reproduce modelul polonez, sancționat la nivel european. „Exact acest model, al consiliilor judiciare controlate politic, cu magistrați reduși la decor, este ceea ce Consiliul Europei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (…) indică explicit ca exemplu negativ”, avertizează experți din domeniul juridic. Ei consideră că USR, în loc să apere separația puterilor, „joacă împotriva României cu argumentele guvernelor iliberale”.
Totodată, se subliniază că propunerea lui Ghinea intră în contradicție cu recomandările europene, care cer ca o majoritate în consiliile judiciare să fie formată din magistrați aleși de colegii lor. Criticii vorbesc despre „o prostie juridică” și despre intenția de „a pune mâna pe volanul instituției-cheie a justiției”, prin transformarea CSM într-o anexă politică.
În lipsa unor explicații suplimentare, USR este acuzat că renunță la tema statului de drept pe care și-a construit identitatea politică. „Nu mai e anticorupție, e anti–stat de drept. Nu mai e «justiție a poporului», e justiție sub partid”, spun vocile critice care cer retragerea propunerii.
