Alo, DNA!? Expertul în drone Cătălin Drulă încasa șpăgile de la drumari prin Asociația Pro Infrastructură
Fostul ministru al Transporturilor și candidat al USR la Primăria Capitalei ar fi creat un mecanism ingenios prin care constructorii de drumuri erau obligați să „doneze” către un ONG apropiat USR – pentru a primi plățile de la stat. Mandatul său la Ministerul Transporturilor a devenit simbolul unei noi generații de corupție: corupția cu acte ONG-istice, rafinată, ambalată frumos în concepte de „transparență” și „monitorizare civică”.
Astăzi, tot mai multe voci din interiorul sistemului de infrastructură vorbesc despre rețeaua Pro Infrastructură, un mecanism prin care Drulă ar fi transformat un ONG prietenos într-un instrument de presiune și colectare de fonduri din banii constructorilor.
Drona – un instrument de șantaj modern
Sub pretextul „verificării independente a lucrărilor publice”, Drulă a creat un sistem paralel de control, în care Asociația Pro Infrastructură devenea practic autoritatea neoficială care valida stadiul proiectelor.
Constructorii nu își mai încasau facturile fără „filmarea oficială” făcută de ONG-ul lui Drulă.
Această schemă, aparent benignă, a avut în realitate un scop dublu: banii și influența.
Banii veneau direct din contracte plătite de companii, forțate să achite mii de euro pentru filmări inutile. Influența venea din controlul total asupra imaginii publice: doar ONG-ul de casă decidea ce se vede, ce se promovează și ce se ascunde.
Asociația Pro Infrastructură a fost fondată de un grup de „activiști civici” care pozau în voluntari dedicați interesului public. Dar, odată ce Drulă a devenit ministru, ONG-ul s-a transformat într-un vehicul financiar conectat direct la Ministerul Transporturilor.
În loc să monitorizeze statul, îl servea. În loc să denunțe corupția, o cosmetiza.
Sub ochii opiniei publice, s-a construit un mecanism perfect de șpagă legalizată: constructorii semnau „contracte media” cu ONG-ul; ONG-ul filma lucrările și trimitea clipurile la minister; ministerul aproba plățile doar pe baza acelor filmări; banii se întorceau în cercul Drulă–USR, prin donații și campanii online.
Totul sub eticheta de „inițiativă civică independentă”.
Corupția 2.0 – sofisticată, sterilă, cu logo de ONG
Cătălin Drulă nu a fost un ministru cu sacoșa, nu e baronul local care primește plicul în parcare.
Este, însă, un simbol al noului tip de corupție din România digitală: cea care nu mai are nevoie de comisioane în plic, pentru că își face transferul direct în contul unui ONG „respectabil”.
Drulă și oamenii săi au creat un ecosistem perfect: „activiștii” devin consultanți, „transparența” devine afacere, iar „infrastructura civică” devine mecanism de control politic.
În tot acest timp, zero kilometri de autostradă au fost finalizați, dar imaginea de „expert incoruptibil” a fost promovată intens prin canalele ONG-ului finanțat chiar de cei pe care trebuia să-i verifice.
Prima este cea veche – directă, brutală, de pe vremea baronilor și a sacoșelor.
A doua, mult mai periculoasă, este cea rafinată – digitalizată, filtrată prin ONG-uri, platforme și concepte frumos ambalate.
Cătălin Drulă nu e un accident al sistemului, ci expresia lui modernă: un om care predică moralitatea și practică oportunismul.
Dacă vechii corupți luau șpăgi prin interpuși, noua generație le ia prin „asociații nonprofit”.
Drulă a fost „ministrul dronelor” doar la suprafață. În realitate, a fost arhitectul unei scheme subtile de șpagă și imagine politică, în care transparența a devenit paravan pentru influență, iar civismul – mască pentru corupție.
Cătălin Drulă este exemplul perfect că și corupția se poate digitaliza. Doar metoda se schimbă – esența rămâne aceeași: banii publici ajung tot la prieteni.
