Europa investește peste 500 de miliarde de euro în reconstrucția Ucrainei. România, sub conducerea premierului Ilie Bolojan, se alătură planului european
Uniunea Europeană, Banca Mondială și Națiunile Unite estimează costurile reconstrucției Ucrainei la peste 500 de miliarde de euro. Țările europene se mobilizează pentru a reconstrui infrastructura distrusă de război, iar România, condusă acum de premierul Ilie Bolojan, a anunțat că se alătură planului european. Guvernul pregătește măsuri pentru implicarea companiilor românești în proiectele de refacere și dezvoltare din țara vecină.
După aproape trei ani de război, Ucraina are nevoie de o reconstrucție masivă, evaluată de Comisia Europeană, Banca Mondială și ONU la peste 524 de miliarde de dolari (aproximativ 506 miliarde de euro). Cele mai afectate domenii sunt locuințele, transporturile, energia și agricultura. Uniunea Europeană a lansat deja „Mecanismul pentru Ucraina”, un program de 50 de miliarde de euro destinat redresării economice și refacerii infrastructurii, urmând ca statele membre să contribuie prin proiecte și parteneriate directe.
România, sub conducerea premierului Ilie Bolojan, s-a declarat parte a acestui efort colectiv european. Executivul de la București a anunțat formarea unui grup interministerial care va coordona participarea României la procesul de reconstrucție și va sprijini companiile românești care doresc să investească în Ucraina. „România are obligația și oportunitatea de a fi un partener activ în refacerea Ucrainei. Avem expertiza, avem proximitatea și trebuie să fim prezenți acolo unde se construiește viitorul Europei”, a declarat premierul Bolojan.
Deja, firme românești precum Kapamed International s-au extins în Ucraina, deschizând un depozit medical la Cernăuți, în timp ce Camera de Comerț Bilaterală România–Ucraina coordonează platforma rebuildingukraine.ro, ce conectează antreprenorii români la marile proiecte europene de reconstrucție. Guvernul promite sprijin logistic și investiții în infrastructura de graniță, pentru a transforma regiunile din nord-estul țării în centre economice și logistice regionale.
Totuși, decizia României de a direcționa resurse și atenție către reconstrucția Ucrainei ridică întrebări interne. Țara are încă propriile provocări nerezolvate – drumuri nefinalizate, spitale vechi, școli în paragină și un sistem energetic precar. Mulți analiști consideră că, deși solidaritatea cu Ucraina este necesară, implicarea financiară în refacerea altui stat înainte ca România să-și rezolve propriile probleme ar putea fi o decizie pripită. În timp ce premierul Bolojan vorbește despre „o datorie europeană de solidaritate”, criticii amintesc că, înainte de a reconstrui Ucraina, România ar trebui să-și reconstruiască propriul drum spre dezvoltare.
