Eximbank, bomba financiară a statului: credite neperformante de miliarde de lei ar putea umfla deficitul bugetar
Banca de stat Eximbank, aflată sub autoritatea Ministerului Finanțelor, se confruntă cu o criză majoră din cauza creditelor neperformante acordate unor giganți industriali precum GSP Constanța, Liberty Galați și Electrocentrale Craiova. Sumele, estimate la miliarde de lei, riscă să fie transferate în deficitul bugetar al României, în timp ce instituția neagă problemele și invocă o „poziție financiară solidă”.
Potrivit unei investigații Economedia, Eximbank, banca controlată de statul român prin Ministerul Finanțelor – se află în pragul unei crize profunde, generate de credite neperformante acordate unor companii strategice, dar aflate în dificultate. Printre beneficiari se numără GSP Constanța, deținută de omul de afaceri Gabriel Comănescu, combinatul siderurgic Liberty Galați și termocentrala Electrocentrale Craiova. Surse guvernamentale citate de publicație afirmă că aceste împrumuturi, în valoare de miliarde de lei, sunt practic imposibil de recuperat.
Problema este cu atât mai gravă cu cât pierderile riscă să fie contabilizate în deficitul bugetar al anilor 2025–2026, amplificând presiunea deja uriașă asupra finanțelor publice. Guvernul caută soluții legale pentru a evita includerea acestor sume în deficit, însă situația tensionează deja relațiile dintre Ministerul Finanțelor și conducerea băncii.
Eximbank se află în prezent sub lupa a două controale, unul dispus de Corpul de Control al premierului și altul de Ministerul Finanțelor. Potrivit declarațiilor publice ale lui Ilie Bolojan și Alexandru Nazare, verificările vizează modul în care au fost aprobate și gestionate aceste credite, precum și eventuale abateri de la regulile de prudență bancară.
În replică, conducerea Eximbank a transmis că împrumuturile menționate „nu fac parte din indicatorii financiari ai băncii” și că instituția rămâne solidă din punct de vedere al capitalului și performanței. Totuși, lipsa de transparență și amploarea sumelor implicate ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care statul gestionează propriile bănci și la riscul ca, în cele din urmă, contribuabilii să plătească nota de plată a creditelor pierdute.
