Președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni, în apelul telefonic avut după summitul din Alaska cu Putin, că dorește să organizeze o întâlnire trilaterală cu președintele rus și liderul ucrainean Volodimir Zelenski până vinerea viitoare, transmite CNN, care citează surse la curent cu discuția.

Trump a spus că va începe să lucreze la organizarea întâlnirii dacă discuţiile de luni, de la Casa Albă, cu Zelenski vor decurge bine.

Oficialii europeni lucrează la un plan de a-l trimite alături de președintele ucrainean pe unul dintre interlocutorii preferați ai lui Trump, președintele finlandez Alexander Stubb, au dezvăluit pentru Politico doi diplomați europeni și o altă sursă familiarizată cu această chestiune.

Ideea este că Stubb ar putea ajuta la prevenirea oricăror conflicte între Trump și Zelenski și îl poate convinge președintele SUA să includă Europa în orice discuții viitoare. Un alt „greu” care ar putea merge împreună cu Zelenski este liderul NATO, Mark, Rutte, care are și el o relație bună cu Trump.

Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă dimineață că a vorbit o oră la telefon cu Donald Trump după ce acesta a încheiat summitul cu Vladimir Putin din Alaska și că la convorbire s-au alăturat apoi liderii europeni, pentru încă o oră și jumătate.

Zelenski a spus că se va duce luni la Washington să discute cu Trump „toate detaliile privind încetarea uciderilor și a războiului.”

Duminică dimineață, ziarele britanice dau detalii despre felul în care aliații SUA din Europa au aflat care au fost alte condiții discutate în summitul din Alaska.

”Putin cere teritorii pentru pace”, a titrat ”The Sunday Times”. Ziarul notează că ”Trump a renunțat la ultimatumul său pentru un armistițiu”. 

”Lumea este într-un mare pericol dacă Occidentul îi cedează lui Putin”, titreazăThe Sunday Express. 

Ce schimb de teritorii a propus Rusia

 Conform acordului propus de Rusia, Kievul ar trebui să se retragă complet din regiunile estice Donețk și Luhansk în schimbul angajamentului Rusiei de a îngheța liniile frontului în regiunile sudice Herson și Zaporojie, au dezvăluit sursele Reuters.

Asta în condițiile Ucraina a respins deja orice retragere, inclusiv din regiunea Donețk, unde trupele sale au poziții fortificate ce servesc drept o structură defensivă crucială contra atacurilor rusești și mai adânc în teritoriul său. 

 Rusia ar fi pregătită să returneze porțiuni relativ mici de teritoriu ucrainean pe care le-a ocupat în regiunile nordice Sumî și nord-estice Harkov, au spus sursele agenției de presă.

Rusia controlează porțiuni din regiunile Sumî și Harkov care totalizează aproximativ 440 km pătrați, potrivit proiectului ucrainean Deep State de cartografiere a câmpului de luptă. Ucraina controlează aproximativ 6.600 km pătrați din Donbasul care cuprinde regiunile Donețk și Lugansk și este revendicat de Rusia.

Ce pretenții mai are Putin

Deși Donald Trump nu a menționat nimic despre asta, presa internațională scrie că liderul rus dorește recunoașterea oficială a suveranității Rusiei asupra Crimeii, pe care Moscova a cucerit-o de la Ucraina în 2014.

Nu este totuși clar dacă aceasta însemna recunoașterea de către guvernul SUA sau, de exemplu, de către toate puterile occidentale și Ucraina. Kievul și aliații săi europeni resping recunoașterea oficială a dominației Moscovei asupra peninsulei.

Putin se așteaptă, de asemenea, la ridicarea a cel puțin unei părți din sancțiunile impuse Rusiei. 

Moscova ar vrea și ca Ucraina să fie împiedicată să adere la NATO, deși Putin a părut deschis la ideea ca Ucraina să primească un fel de garanții de securitate, au spus sursele Reuters. 

Într-o analiză în the New York Times ziarul atrage atenția asupra unui lucru pe care Putin l-a spus și pe care nimeni nu l-a remarcat inițial, tocmai pentru că nu e nou. Putin s-a referit nu doar la Ucraina în conferința de presă, ci și la schimbările necesare în Europa, pentru ca Rusia să se simtă în siguranță. 

Putin vrea revenirea la situația din primii ani de după Războiul Rece, când mai multe țări, printre care și România, rămăseseră în zona gri, fără să adere la NATO. 

Putin a spus în Alaska: 

„Suntem convinși că, pentru ca soluționarea conflictului ucrainean să fie durabilă și pe termen lung, trebuie eliminate toate cauzele profunde ale crizei, care au fost discutate în repetate rânduri; trebuie luate în considerare toate preocupările legitime ale Rusiei; și trebuie restabilit un echilibru echitabil în sfera securității în Europa și în întreaga lume”.

Ziarul american explică:

”În trecut, domnul Putin a insistat că un acord de pace cuprinzător impune NATO să-și retragă forțele la granițele dinaintea extinderii din 1997, să interzică Ucrainei să adere la alianță și să impună Kievului nu numai să renunțe la teritoriile din est, ci și să-și reducă forțele militare. 

În fapt, domnul Putin urmărește restabilirea sferei de influență a Moscovei nu numai în fostul teritoriu sovietic, ci și, într-o oarecare măsură, în Europa de Est”.