România se golește de oameni, iar tinerii sunt primii care fug. Nu mai vor să audă de o țară în care salariile sunt de mizerie, spitalele prăbușite, iar școlile distruse. Pleacă spre Vest cu gândul la un viitor decent, pe care aici nu îl pot construi.
Bolojan, premier, și Nicușor Dan, președinte, nu au făcut nimic să oprească acest exod. Dimpotrivă, prin austeritate, tăieri de investiții și taxe tot mai mari, au împins generațiile tinere să caute alt drum. România devine un loc pentru bătrâni și săraci, nu pentru cei care vor să muncească și să trăiască normal.
Cei care ar vrea să își facă o familie aici se lovesc de ziduri imposibile. Locuințele sunt mai scumpe decât oriunde în raport cu salariile, iar creditele sunt o povară pe viață. Cu venituri mici și chirii uriașe, un cuplu tânăr nu are nicio șansă să pornească de la zero.
Așa se naște disperarea: fără case accesibile, fără sprijin pentru tineri, România le spune direct „nu aveți loc aici”. Nu e de mirare că aleg să plece, pentru că în Vest găsesc exact ceea ce țara lor le refuză – stabilitate, siguranță și șansa reală la o viață normală.
Exodul nu e doar o dramă socială, ci o crimă împotriva viitorului. O țară fără tineri este o țară condamnată. În loc să ridice România, actualii conducători au reușit doar să o transforme într-un teren de export de forță de muncă ieftină.
Dacă nimic nu se schimbă, România va rămâne doar un nume pe hartă, fără români.
