Reorganizare cu circuit închis: Reduceri de posturi la Senat, dar fără concedieri reale. Bugetarii, mutați în alte instituții de stat
Aproape jumătate dintre cele 147 de posturi desființate în Senat, în urma restructurării anunțate de Ilie Bolojan, nu au însemnat economii reale pentru bugetul public. Fie că erau deja vacante, fie că angajații au fost pur și simplu transferați în alte instituții bugetare, cheltuiala s-a mutat, nu s-a eliminat. Astfel, în locul unei reforme profunde, a rezultat o cosmetizare contabilă a aparatului de stat.
Anunțată cu surle și trâmbițe ca o reformă eficientă a aparatului bugetar din Senat, reorganizarea coordonată de președintele Senatului, Ilie Bolojan, se dovedește a fi, în realitate, mai degrabă o mișcare de imagine decât o reducere reală de cheltuieli publice.
Datele comunicate oficial arată că aproape jumătate din cele 147 de posturi „desființate” nu au însemnat concedieri reale. Mai exact, 45 dintre acestea (30,6%) au fost desființate doar pe hârtie, întrucât personalul a fost transferat în alte instituții publice, iar alte 27 de posturi (18,3%) erau deja vacante.
Rezultatul? Aproximativ 49% dintre posturile reduse nu au adus nicio economie reală pentru bugetul public, fiind fie „fictive” (vacante), fie mutate în sarcina altor instituții de stat. Astfel, cheltuiala a fost redistribuită în interiorul aparatului bugetar, fără să fie redusă efectiv.
Mai grav, conform Codului Muncii, angajații transferați își păstrează drepturile salariale intacte, ceea ce înseamnă că noii angajatori, tot instituții publice, vor suporta aceleași costuri ca și până acum. Surse apropiate procesului susțin că mulți dintre cei relocați ar fi ajuns la instituții precum Autoritatea Electorală Permanentă sau ANAF.
Chiar dacă Bolojan a anunțat o economie de 17,5 milioane de lei anual, ceea ce reprezintă puțin peste 18% din fondul de salarii, aproape jumătate din această „economie” se bazează pe posturi care nu mai erau ocupate sau au devenit costuri pentru alte instituții. Adevărata reformă, adică eliminarea reală a unor funcții inutile și reducerea personalului bugetar activ, nu a avut loc decât în proporție de aproximativ 50%.
„Gândiți-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituții și calculați câte pasaje s-au pierdut până acum”, spunea Ilie Bolojan în mesajul său de final de mai. Însă, în condițiile în care aproape jumătate dintre așa-zisele reduceri de personal sunt doar redistribuiri de funcționari în alte birouri ale statului, pasajele rutiere rămân în continuare doar promisiuni.
Cazul Senatului nu este singular. Tot în cadrul unei campanii de austeritate, la ANCOM, o restructurare similară a dus la o creștere a salariului mediu cu 11% și la acordarea unor prime de performanță consistente, de aproape 400.000 de euro, în timp ce numărul posturilor a scăzut cu doar cinci.
Aceste exemple scot în evidență o realitate incomodă: în România, reformele bugetare par mai degrabă exerciții de PR decât măsuri reale de eficientizare. Personalul rămâne în sistem, salariile se mențin, iar contribuabilii continuă să plătească.
