Ceea ce părea o simplă întârziere administrativă se transformă într-un risc economic major: blocarea programului Rabla de către guvernul Bolojan lovește direct în inima industriei auto românești. La Mioveni, Dacia funcționează pe baza comenzilor generate în bună parte de acest program. Fără Rabla, comenzile se prăbușesc. Fără comenzi, se oprește producția.
Economie de piață? Nu. E sabotaj economic cu mâna unui birocrat care visează austeritate fără discernământ. Pentru Bolojan, reducerile încep mereu cu românii – cu subvențiile care susțin cererea internă, cu sprijinul pentru companiile care chiar produc în România. Iar Rabla nu e o „pomană electorală”, cum susțin unii tehnocrați de carton – e o gură de oxigen pentru o industrie care ține în viață zeci de mii de locuri de muncă.
Dealerii auto deja trag semnale de alarmă: stocurile rămân nevândute, comenzile se anulează, iar TVA-ul pe care statul îl încasa dispare. Următoarea verigă în lanțul dezastrului? Uzina Dacia. Iar când Dacia încetinește, întreaga economie locală din Argeș suferă.
Bolojan ar trebui să înțeleagă că nu poate face reforme aruncând în aer industria românească. Nu austeritatea oarbă salvează România, ci sprijinul inteligent pentru producție și consum. Programul Rabla trebuie repornit imediat. Altfel, guvernarea Bolojan va rămâne în istorie ca guvernarea care a pus frână economiei cu mâna tremurândă a fricii de popor.
