EconomiePrima PaginăȘtirile 60m.RO
Avem de împrumutat cel puțin 120 de miliarde de lei, iar împrumutul ăsta va fi mai scump. Vezi ce sumă ridicolă s-a dus în investiții
Petrișor Peiu, doctor în economie, atrage atenția asupra faptului că România va trebui să se împrumute în acest an cel puțin 120 de miliarde de lei de pe piața internă și externă și că acest lucru se va face la costuri foarte mari:
„De câți bani avem nevoie? Cât de mult trebuie să ne împrumutăm? România are de „rostogolit” o datorie scadentă de 46 de miliarde de lei în 2020, la care se adaugă un deficit bugetar cuprins între 73 de miliarde de lei (legea bugetului) și 95 de miliarde de lei (prognoza CE). Vorbim, așadar, de un total de 120-140 miliarde de lei. De unde luăm acești bani și cât ne costă ei? Cam 60% ar trebui să îi luăm de la băncile din Romania, dar cu cel mai mare preț plătit în Uniunea Europeana. Restul îi împrumutăm de pe piețele externe, tot cel mai scump din Uniunea Europeana, dar în plus acolo mai avem nevoie și de rating„.
Petrișor Peiu arată și care sunt principalele venituri la bugetul de stat până la acest moment și lucrurile nu arată deloc bine, iar banii europeni, atât de mult promiși și de necesari, întârzie să apară:
„Și ce vedem la execuție: s-au strâns 98 de miliarde de lei: jumătate sunt veniturile de la bugetul statului (48 de miliarde de lei) și mai bine de o treime (36 de miliarde de lei) sunt contribuțiile plătite de români la fondul de pensii și la cel de sănătate. 7 miliarde de lei sunt venituri nefiscale și 6 miliarde de lei sunt banii europeni veniți de la UE. Din cei 48 de miliarde de lei strânse la bugetul statului, mai bine de jumatate sunt din TVA (16 miliarde de lei) și accize (peste 10 miliarde de lei); aproape 8 miliarde de lei vin din impozitul pe salarii/venit și 6,5 miliarde de lei din impozitul pe profit. 2,3 miliarde de lei au fost strânse de primării din impozitul pe proprietăți”.
Dar cel mai grav este modul în care statul a reușit să cheltuie banii strânși până la acest moment, investițiile fiind foarte mici:
„Mai mult de un sfert din cheltuielile statului s-au dus în salarii: 35 de miliarde de lei. 17 miliarde s-au dus pe cheltuielile de întreținere ale aparatului bugetar, 7 miliarde de lei au fost dobânzile plătite în contul datoriei acumulate și încă 3 miliarde de lei subvenții plătite de stat. 44 de miliarde de lei s-au cheltuit pentru pensii și asistență medicală, 5,5 miliarde de lei s-au cheltuit pentru investiții. Numai în ultima lună din raportare, aprilie, statul a strâns doar 26 de miliarde de lei și a cheltuit aproape 35 de miliarde, generând un deficit de 9 miliarde de lei. Pe o singură luna”.
- Consumul intră oficial în zona „roșie”. Prăbușire totală în urma măsurilor lui Ilie ”sărăcie”
După mai bine de un deceniu în care românii au ținut economia în mișcare prin consum, datele INS pentru luna octombrie marchează o schimbare majoră: comerțul cu amănuntul a intrat în scădere, atât față de luna precedentă, cât și față de anul trecut. Este prima confirmare statistică a faptului că „vedeta” creșterii economice – consumul – își pierde forța, într-un moment în care investițiile și exporturile nu sunt pregătite să preia singure ștafeta. Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri din retail (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în octombrie cu 1,1% față de septembrie (serie ajustată) și cu 4,0% față … - Traficul va fi reluat pe 18 decembrie în ambele sensuri pe podul Giurgiu – Ruse peste Dunăre
Pe 18 decembrie, traficul va fi restabilit în ambele sensuri pe podul peste Dunăre, lângă Ruse, a anunțat Agenția pentru Infrastructură Rutieră. Lucrările la șantier vor continua la începutul anului 2026, transmite publicația bulgară 24Chasa, citată de Rador. Lucrările de construcție la secțiunea de 320 de metri, închisă în prezent, pe banda spre România, sunt în curs de finalizare, iar de sărbătorile de Crăciun și Anul Nou toate tipurile de vehicule vor trece fără restricții. Reparațiile capitale în etapa următoare vor continua însă la începutul anului 2026. Se preconizează ca lucrările de construcție și montaj vor continua începând cu 8 ianuarie … - Peste 1,1 milioane de persoane au plecat din România să lucreze în Italia. 15% dintre angajații români trăiesc acolo
Italia rămâne țara cu cea mai mare comunitate de români din lume. Potrivit celor mai recente date oficiale ale Institutului Național de Statistică din Italia (ISTAT), la 1 ianuarie 2024 trăiau în Italia 1.083.774 de români. Sursa foto: X Alte date ale Ministerului de Interne din Italia arată o cifră și mai mare: 1.137.728 de rezidenți români în 2024, adică aproape o cincime din toți străinii din Italia. Românii formează în continuare cea mai mare comunitatea de imigranți, cu aproximativ 21% din totalul străinilor. Fenomenul migrației rămâne masiv: aproximativ 15% dintre toți românii plecați la muncă în străinătate sunt stabiliți în Italia. Cele … - Creșterea sărăciei în UE: țările cele mai afectate
Rata generală a sărăciei în blocul comunitar este în scădere, dar nu peste tot. Franța este una dintre puținele țări europene în care rata sărăciei a crescut în ultimul deceniu, informează Euronews, citată de bulgarii de la publicația Trud. Conform celor mai recente date ale Eurostat, Parisul a înregistrat o creștere de aproape 2% din 2014 a numărului de persoane care se confruntă cu „dificultăți” sau „mari dificultăți” în a face față cheltuielilor de zi cu zi, așa cum arată institutul de statistică. În afară de Franța, rata sărăciei a crescut doar în nordul Europei în ultimul deceniu: Danemarca (+2,4%), Finlanda … - Super bugetarii care încaseasă doar din „adaosuri” peste 10.000 de lei
Bugetari din mai multe instituții reușesc să încaseze doar din sporuri de trei ori mai mult față de angajatul care primește leafa minimă, care este la un brut de 4.050 de lei. Situația sporurilor mari poate fi observată mai ales în zona Justiției, fie că vorbim de CCR, CSM, Ministerul Justiției sau alte instituții. La CCR, președintele CCR încasează mai multe sporuri, la fel ca membrii simpli ai plenului de nouă. Sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este cel mai mare, de 25% din salariul de bază, și ajunge la 11.769 de lei, sumă brută. Un al doilea spor este … - Se porneşte centrala pe cărbune de la Paroşeni, în urma deziciilor imbecile de la București
Secretarul de stat Pavel Niţulescu din Ministerul Energiei a declarat marţi, la Ploieşti, că energia pe care o producea centrala de la Brazi, oprită din cauza crizei apei de la Paltinu, va fi suplimentată din alte surse, urmând să fie pornite centrala de la Paroşeni şi încă un grup la CEO Oltenia, transmite Agerpres. „În momentul de faţă, această energie pe care o producea centrala de la Brazi este suplimentată din alte surse de producţie de energie electrică, surse stabile. Avem energie produsă pe partea de cărbune, care în momentul de faţă este suficientă. Funcţionăm doar cu trei grupuri pe … - Criza apei din Prahova. Centrala pe gaze de la Brazi a fost oprită fiindcă nu are apă. Asigură 10% din necesarul de energie al României
Situație critică în sistemul energetic național. Centrala pe gaze naturale OMV Petrom de la Brazi, care furnizează 10% din energia României, a oprit producția. Motivul? Acutizarea crizei apei din județele Prahova și Dâmbovița, care a forțat compania să sisteze operarea a două grupuri. În contextul crizei acute, la Ministerul Energiei se desfășoară o ședință de urgență pentru a identifica soluții rapide la problema opririi centralei OMV Petrom de la Brazi. În același timp, situația a generat o reacție politică vehementă: liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a solicitat public demisia ministrului Mediului, Diana Buzoianu, pe care o acuză direct că reprezintă … - Trei lei – prețul laptelui la poarta fermei ca să ieși pe zero! Oligopolul procesatorilor împinge fermierii spre faliment
În România, prețul corect al laptelui crud ar trebui să fie cel puțin 3 lei pe litru doar ca fermierii să iasă pe zero. Dar în realitate, mulți primesc sub acest prag, pentru că pe lanțul de procesare funcționează un oligopol clar, în care câțiva mari procesatori dictează prețurile după bunul plac. Legislația nu protejează fermierul român, nu limitează abuzurile de poziție dominantă și nu obligă la transparență privind costurile sau marjele comerciale. Rezultatul e simplu: fermierii sunt abandonați în fața unor jucători care controlează piața aproape total. Un oligopol nu poate fi combătut prin lozinci, ci prin legislație specifică, … - Legea petrolului ar putea fi schimbată. Guvernul vrea să recupereze perimetrul Trident din Marea Neagră
România ar putea face o mutare neașteptată în cazul sancțiunilor impuse de SUA benzinăriilor și exploatărilor deținute de Lukoil. Guvernul ar putea modifica Legea petrolului astfel încât perimetrul Trident din Marea Neagră, deținut în proporție de peste 80% de Lukoil, să revină în proprietatea statului. Acesta ar putea fi preluat de compania Romgaz. Ce prevede proiectul Un proiect de ordonanță de urgență ce a fost postat pe siteul Autorității de Reglementare în Domeniul Minier și Petrolier vine cu popuneri pentru schimbarea legii petrolului. Concret, compania Romgaz ce aparține statului român va putea prelua participația de 87% a Lukoil din exploatația Trident din Marea … - Zeci de mii de firme închise în 2025 în România! Economia se prăbușește
Anul 2025 a devenit simbolul unui eșec economic anunțat: zeci de mii de firme românești s-au închis, sufocate de taxe, birocrație și de lipsa totală de direcție a guvernării. Măsurile luate de premierul Ilie Bolojan au prăbușit consumul și au închis firmele românești, lăsând loc importurilor și accentuării deficitelor de balanță comercială. Antreprenorii au ajuns în pragul disperării, iar economia funcționează pe avarie. Micile afaceri, coloana vertebrală a oricărei economii sănătoase, au fost primele sacrificate. Scumpirile în lanț, noile taxe împovărătoare și controalele abuzive au dus la falimentul a mii de întreprinzători care, în ciuda eforturilor, nu au mai putut … - România și Bulgaria n-ar vrea să dea Lukoil Ungariei lui Viktor Orbán
Compania Lukoil ar putea deveni principala armă al lui Vladimir Putin, în țările est-europene, avertizează experții bulgari, în consecință fiind nevoie de o acțiune internațională coordonată pentru a preveni acest lucru, relateaz într-o analiză Mediapool. Publicația arată că în săptămânile dinaintea vizitei lui Viktor Orbán la Moscova, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, a efectuat un „turneu fulger” în România, Bulgaria și Serbia. Joi, ministrul Gergely Gulyás, șeful Cabinetului Prim-ministrului, a confirmat că grupul ungar MOL negociază achiziția companiei petroliere sârbe NIS (deținută majoritar de Rusia). Bloomberg a scris după întâlnirea de vineri a lui Viktor Orbán cu Vladimir Putin că achiziția … - Zboruri anulate sau întârziate în toată lumea, în acest weekend, după rechemarea urgentă a mii de avioane A320
Zeci de zboruri au fost anulate încă de vineri seară și alte zeci sunt așteptate să aibă întârzieri sau să fie anulate pe areporturile din întreaga lume în acest weekend, după ce Airbus a anunțat că solicită o actualizare software imediată pentru „un număr semnificativ” de aeronave din familia A320, potrivit Reuters. Peste 6.000 de avioane A320 au fost rechemate imediat de Airbus, cel mai mare producător european de avioane, după ce un incident recent care a implicat o aeronavă din familia A320 a arătat că radiațiile solare intense pot corupe date esențiale pentru funcționarea sistemelor de control al zborului. Remedierea presupune … - Sărăcia din România se adâncește: bogații devin mai bogați prin partideRomânia trăiește astăzi într-un paradox amar: țara produce mai mult ca oricând, dar românii simt în buzunar mai puțin ca niciodată. Sărăcia nu doar că persistă — se adâncește. Iar cauza nu trebuie căutată în teze economice sofisticate, ci în mecanismele simple, brutale și perfect organizate prin care partidele aflate la putere au creat un sistem în care bogații devin tot mai bogați, protejați de stat, iar restul populației rămâne captiva între prețuri mari, salarii mici și taxe sufocante. În România de astăzi, averile nu cresc prin inovație sau prin competiție reală pe piață. Ele cresc prin contracte publice, prin …
- Carnea de porc, lux de Crăciun! Pensionarii, loviți de sărăcie
În România anului 2025, carnea de porc — simbolul tradițional al sărbătorilor — a devenit un lux. Un aliment de bază, care altădată nu lipsea de pe masa niciunei familii, a ajuns astăzi un produs pe care mulți pensionari doar îl privesc în raft, fără speranța de a-l cumpăra. În timp ce pensiile cresc cu firimituri, prețurile explodează cu o viteză pe care numai PSD și PNL o mai pot numi „normalitate economică”. Pentru un pensionar care trăiește din 1.500–2.000 de lei, un kilogram de carne de porc la 40–50 de lei este o umilință, nu un aliment. În timp … - Cerealele românești sunt exportate la preț de mizerie, în timp ce țara devine tot mai dependentă de importuri
România continuă să joace cel mai prost rol posibil în lanțul alimentar european: exportăm cereale ieftine, materie primă fără valoare adăugată, iar în schimb importăm carne de porc scumpă, lapte scump și produse procesate la prețuri de vest. Este fotografia perfectă a unei economii dependente, lăsate intenționat fără industrie alimentară competitivă. Tractoarele românilor scot din pământ milioane de tone de grâu, porumb și floarea-soarelui, însă aceste cereale pleacă pe bani puțini către fermele și fabricile altora. În loc să hrănim cu ele porcul românesc, să procesăm laptele aici sau să producem carne și brânzeturi, noi vindem materia primă și cumpărăm … - Prețurile continuă să crească. Inflație de cinci ori mai mare decât media
Românii simt în fiecare lună ceea ce guvernul se încăpățânează să nege: prețurile continuă să urce, iar inflația reală este de cinci ori mai mare decât media europeană. În timp ce alte state reușesc să stabilizeze costurile de trai, România rămâne blocată într-o spirală a scumpirilor care lovește direct în salarii, pensii și economiile oamenilor. Această inflație nu este un accident, ci rezultatul unui model economic prost construit: taxe crescute, împrumuturi masive, un stat obez și o piață dominată de monopoluri și carteluri. De la energie la alimente, de la bănci la retail, aceiași câțiva jucători dictează prețurile, iar românii …
