Decizia Bulgariei de a adopta euro redeschide discuțiile sensibile despre integrarea monetară în UE, într-un moment în care decalajele economice și tensiunile politice complică avansul proiectului.
Bulgaria a devenit joi al 21-lea stat membru al zonei euro, un moment simbolic pentru Uniunea Europeană, dar care evidențiază și dificultățile majore ale extinderii monedei unice în restul blocului comunitar. În ciuda acestui pas înainte, doar câteva state UE mai rămân în afara euro, iar perspectivele lor de aderare sunt incerte.
„Extinderea suplimentară a zonei euro este probabil să fie frânată în viitorul previzibil”, în condițiile în care partidele eurosceptice joacă un rol cheie în guverne și parlamente, arată în analiza citată.
România: sprijin public, dar probleme bugetare
România se numără printre țările cu un nivel relativ ridicat de susținere populară pentru moneda unică. Potrivit sondajului Eurobarometru, 59% dintre români sprijină adoptarea euro. Cu toate acestea, obstacolele economice sunt semnificative.
România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar stabilizarea finanțelor publice ar putea dura ani. Pe fondul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al presiunilor politice înaintea alegerilor din 2028, „subiectul a dispărut în mare parte din dezbaterea publică”, precizează Reuters.
Ungaria și Polonia, între sprijin public și opoziție politică
Ungaria înregistrează cel mai mare sprijin pentru euro dintre statele rămase în afara zonei monetare – 72%, în ciuda euroscepticismului premierului Viktor Orbán. Totuși, șansele reale sunt limitate. „Chiar dacă ar îndeplini toate criteriile, aderarea nu este posibilă fără o supermajoritate parlamentară”, forintul fiind înscris în Constituție ca monedă națională.
În Polonia, poziția este și mai tranșantă. Ministrul de finanțe Andrzej Domański a declarat că țara este „fericită să aibă propria monedă”, iar liderul opoziției conservatoare, Jarosław Kaczyński, a mers și mai departe, afirmând că „oricine încearcă să introducă euro este un dușman de moarte al Poloniei”.
Nordul și centrul Europei spun „nu”
Cehia, Suedia și Danemarca rămân ferm în afara zonei euro. În Cehia, doar 30% din populație susține moneda unică, iar premierul Andrej Babiš propune chiar consacrarea coroanei în Constituție. Suedia respinge euro din motive politice și istorice, în timp ce Danemarca este singura țară cu drept oficial de neparticipare, indiferent de criteriile economice.
O extindere lentă
Aderarea Bulgariei este un pas important, dar și o limită vizibilă a proiectului monetar european. În lipsa consensului politic și a convergenței economice, extinderea zonei euro pare, cel puțin pe termen mediu, blocată.
