Ziua Culturii Naționale, de aniversarea lui Eminescu. Istoria și prezentul sărbătorii

Astăzi, 15 ianuarie, se sărbătorește Ziua Culturii Naționale. În 1850, în această zi, se năștea Mihail Eminovici. Pe parcursul vieții, acesta a scris mai multe poezii sub numele de Mihai Eminescu, prin care a rămas în memoria poporului român. Din acest motiv, ziua sa de naștere a fost aleasă pentru a sărbători Ziua Culturii Naționale printr-o decizie din 2011.

În 6 decembrie 2010, președintele Traian Băsescu promulga legea care propunea ca ziua de 15 ianuarie să fie numită Ziua Culturii Naționale. Proiectul compus de 50 de parlamentari social-democrați prevedea faptul că sărbătoarea va fi celebrată cu ajutorul administrațiilor publice locale și centrale. Înainte de a ajunge pe masa lui Traian Băsescu, inițiativa a fost votată în unanimitate de membrii parlamentului.

Ziua Culturii Naționale, celebrată din 2011

„(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină material şi financiar organizarea de manifestări cultural-artistice şi de acţiuni social-culturale dedicate sărbătoririi acestei zile.

(2) Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional elaborează, în colaborare cu reprezentanţii organismelor deconcentrate, un ghid anual al manifestărilor dedicate acestei sărbători”, este prevăzut în legea 238 din 07 decembrie 2010.

Totodată, legea include obligativitatea ca TVR și Societatea de Radiodifuziune să realizeze materiale prin care să celebreze această zi.

Cine a propus ca ziua lui Eminescu să celebreze și Cultura?

Vicepreşedintele de atunci a Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, social-democratul Victor Socaciu, a compus atunci propunerea legislativă. Acesta a scris demersul împreună cu academicianul Eugen Stoica.

„Am gândit, împreună cu academicianul Eugen Simion, că personalitatea cea mai importantă legată strict de sufletul poporului nostru, de spiritualitatea românească este Mihai Eminescu. Şi atunci, ziua de 15 ianuarie devine logică pentru a sărbători performanţa în cultură, dar şi o recunoaştere a marilor valori din spaţiul cultural românesc”, a menţionat Victor Socaciu în 15 decembrie 2011, la prima Zi a Culturii Naționale celebrată în România.

Academicianul Eugen Simion a dat atunci mai multe exemple de state străine care și-au stabilit Ziua Culturii funcție de data nașterii unor importanți oameni de cultură din țara lor.

„Trebuia să apară această lege, pentru că ea există în structura democraţiilor europene, în ţări precum Spania, Portugalia, Italia. Ele îşi leagă numele de un mare scriitor şi această zi este o zi a culturii naţionale. Şi dacă în Spania această zi este legată de numele lui Cervantes, în Portugalia – de numele poetului lor naţional, Camoes, ş.a.m.d., noi am gândit-o şi s-a acceptat ca ea să fie legată de ziua lui Eminescu, 15 ianuarie, declarată Ziua Culturii Naţionale”, a declarat pentru AGERPRES fostul preşedinte al Academiei Române.

Ziua Culturii Naționale nu a fost o idee nouă

Fostul ministru al Culturii Adrian Iorgulescu a propus și el de mai multe ori (în 2005 și 2008) ca data de naștere a Poetului Național să devină Ziua Culturii Naționale.

„Se împlinesc 158 de la ceea ce Nichita Stănescu numea miracolul naşterii poetului nepereche. Am fost zilele trecute la Botoşani şi am retrăit o stare cu totul aparte legată de ceea ce a fost, este şi va fi Eminescu în istoria noastră. Spun aceste lucruri şi cu o anumită doză de tristeţe.

Parcă în ultima vreme tot mai mulţi critici atacă într-un fel sau altul personalitatea, opera, viaţa acestui Făt-Frumos din lacrimă al poeziei româneşti, cu un destin atât de tragic dar şi cu o măreţie inegalabilă. Îmi pare rău să constat, când în alte culturi ştiu să susţină contribuţiile fundamentale ale marilor lor creatori, la noi acest lucru a intrat în desuetudine, se urmăreşte cu orice preţ demitizarea„, declara el atunci.

De ce și-a schimbat Mihail Eminovici numele

Revista „Familia” a fost fondată de Iosif Vulcan în 1865, la Pesta, cu scopul de a răspândi cultura românească în Transilvania. La nici un an de la deschidere, Vulcan primea un manuscris de la un tânăr poet de 16 ani: Mihail Eminovici.

Vulcan decide să-i publice o poezie („De-aș avea”), fiind impresionat de talentul poetului. Totuși, nu era încântat de numele tânărului. Așa că, la publicare, Vulcan a decis să-i românizeze numele în Mihai Eminescu, fără să-l anunțe anterior pe Eminovici.

Desigur, tânărul Eminescu probabil nu a fost deranjat de aceasă schimbare, mai ales având în vedere cuvintele de laudă scrise de Vulcan despre talentul său.

„Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale încercări poetice trămise nouă ne-a surprins plăcut”, a scris Vulcan în deschiderea numărului din „Familia”.

Eminescu a fost un jurnalist conservator

Mihai Eminescu a fost concediat din postul de bibliotecar din Iași în 1876. Colegii din cenaclul literar Junimea i-au găsit rapid un alt loc de muncă: a devenit redactor-administrator și corector la Curierul de Iași.

Ulterior, când s-a mutat la București, s-a angajat la Timpul, publicație a junimiștilor  P.P. Carp și Titu Maiorescu. Ziarul era un organ al Partidului Conservator cu care Eminescu era în mare parte de acord. A lucrat la ziar până în 1883, iar între 1880 și 1881 a fost chiar redactor-șef.

Totuși, munca din presă ar fi pecetluit începutul bolii sale. În 1883, Mihai Eminescu scria despre cum detesta să traducă știrile de la agenția de presă Havas (actual Reuters), primite prin fax. „Bat telegramele Havas, arză-le-ar focul să le arză!”

Doar patru fotografii reale cu Mihai Eminescu

Mihai Eminescu a fost imortalizat doar în patru fotografii recunoscute oficial. Poza cea mai cunoscută, care apare și pe bancnota de 500 de lei, este de când acesta avea doar 19 ani. Poza a fost făcută în 1869 în atelierul celebrului fotograf J. Tomas, pe vremea când se afla în călătorie la Praga împreună cu familia.

Celelalte trei poze datează din 1878, de la o aniversare a Junimii, 1885, când era bibliotecar și în 1887, când niște elevi i-au cerut o fotografie pentru a înființa un club cu numele său.

Protest anti Legea Vexler de ziua lui Eminescu

Formațiunea ACT, condusă de Claudiu Târziu, organizează joi o manifestație prin care protestează față de adoptarea legii Vexler. La acesta vor participa și cei din AUR, a anunțat George Simion.

„Protest, joi, 15 ianuarie, de la ora 18, ne vedem în piața Universității, la statui. Nu mai comentați, nu mai criticați în spatele unor conturi și pe rețelele de socializare. Faceți eforturi, chiar dacă e frig, ieșiți în stradă, luptați pentru ceea al vostru”, a transmis Simion într-un clip de pe Facebook.

Claudiu Târziu a reacționat pe Facebook la anunțul lui Simion.

„În urma apelului pe care l-am lansat către liderii partidelor din opoziția parlamentară, în ultima zi a anului trecut, președintele AUR, George Simion, a confirmat într-un mesaj video, că formațiunea pe care o conduce se alătură protestului organizat de ACT pe 15 ianuarie, în Piața Universității, la statui, începând cu ora 18.00.

Tema exclusivă a manifestației este revolta publică față de consecințele generate odată cu promularea Legii Vexler, care își propune să șteargă din memoria colectivă eroi, genii și sfinți ai neamului românesc.”

Legea Vexler, promulgată de președintele Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan tocmai a promulgat legea care prevede că distribuirea ”prin intermediul unui sistem informatic” a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, negarea sau diminuarea Holocaustului, precum și negarea crimelor de război va constitui infracțiune și se va pedepsi cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și peste în anumite cazuri.

• Acum legea prevede că distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Proiectul adoptat stabilește că dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
• Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului sau a Holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
• Aceeași sancțiune se va aplica pentru negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident și prin intermediul unui sistem informatic a genocidului, a crimelor contra umanității și a crimelor de război, recunoscute astfel prin decizii ale tribunalelor internaționale.

Asociații din cultură încep proteste de 15 ianuarie

Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă ‘CulturMedia’, organizație reprezentativă la nivel de sector de activitate, anunță declanșarea acțiunilor de protest prin pichetarea Ministerului Culturii, în perioada 15-30 ianuarie, zilnic, începând simbolic chiar de Ziua Culturii Naționale.

Expoziţii, spectacole, concerte, tururi, întâlniri cu artişti

De Ziua Culturii Naţionale, instituţiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii propun un program cu expoziţii, spectacole, concerte, tururi ghidate, ateliere, proiecţii de film şi întâlniri cu artişti, cercetători şi creatori.

Evenimentele dedicate Zilei Culturii Naţionale au loc atât în Bucureşti, cât şi în oraşe din întreaga ţară. Acestea sunt organizate în spaţiile şi prin programele instituţiilor publice de cultură.