Ziua de 10 Mai, desemnată din 2021 prin lege ca Ziua Independenței Naționale, ar urma să fie declarată și zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează. Astfel, românii ar avea anual 18 zile nelucrătoare legale.
În prezent, potrivit Codului Muncii, în general românii beneficiază de 17 zile de sarbătoare legală în care nu se lucrează, astfel: – 1 și 2 ianuarie; – 6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza; – 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul; – 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române; – Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui; – prima și a doua zi de Paști; – 1 Mai; – 1 Iunie; – prima și a doua zi de Rusalii; – Adormirea Maicii Domnului; – 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel intâi chemat, Ocrotitorul României; – 1 Decembrie; – prima și a doua zi de Crăciun.
Acum este gândită și adăugarea în lege și a zilei de 10 Mai ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. Codul Muncii stabilește faptul că zile în care nu se lucrează pot fi numai zilele de sărbatoare legală, cum ar fi: aniversarea unui eveniment istoric național, o sarbatoare religioasă sau zile cu o semnificație deosebită celebrate în mai multe țări.
Inițiatorii propunerii arată că ziua de 10 Mai se încadrează în noțiunea de sărbatoare legală, atât în sens juridic, cât și în sens comun, semantic, fiind o aniversare a unui eveniment istoric național de o importanță desosebită pentru România, sarbatorită în fiecare an în temeiul unui act normativ în vigoare, respectiv a Legii nr. 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României.
Proclamarea Independenței de Stat a României de catre Camerele reunite ale Parlamentului României a avut loc la data de 9 mai 1877 iar legea a fost promulgată în ziua de 10 mai 1877, arată autorii proiectului. De asemenea, ziua de 10 mai marchează și inceputul domniei regelui Carol I. La o zi dupa ce Mihail Kogălniceanu a citit Declarația în Parlament (9 mai), Carol I a semnat independența României față de lmperiul Otoman.
”Ziua de 10 Mai este o dată fundamentală în istoria modernă a României, având o triplă semnificație regală și națională între 1866 și 1947: sosirea principelui Carol I in 1866, proclamarea independenței de stat în 1877 și încoronarea ca regat în 1881. A fost sarbatorită ca Ziua Națională, simbolizțnd independența și modemizarea țării. Între1866 și 1947,10 Mai a fost celebrată drept Ziua Națională a României sau Ziua Regalității, simbolizand unitatea, independența și dinastia. După venirea comuniștilor la putere, sărbatoarea a fost interzisă, fiind înlocuiă de 23 August”, argumentează autorii proiectului.
Dacă va fi adoptată, românii vor beneficia astfel de 18 zile legale nelucrătoare în fiecare an.
