Zeci de români plecați în Germania la muncă ar putea să rămână blocați, după ce ferma pentru care lucrau a dat faliment. Nu au fost plătiți, vorbesc foarte puțin germană – și sunt speriați să nu pot merge acasă.
Anca, o tânără de 39 de ani, așteptă plata datorată ei și altor lucrători sezonieri din România care au cules căpșuni și sparanghel la o fermă care a falimentat din orașul Bornheim, în apropierea orașului Bonn din vestul Germaniei, notează dw.com.
Consulul român a vorbit cu muncitorii, le-a oferit o masă și o sumă de bani – și, cel mai important, a promis că îi va ajuta. ”Consulul a spus că ar trebui să avem încredere în el și să nu fim atât de îngrijorați”, a spus ea.
Era marți când Anca a aflat că oficialul român era gata să-și ofere sprijinul. Ea și colegii ei au petrecut câteva zile incerte. Aceștia au demonstrat în centrul orașului Bonn cu membrii Uniunii Muncitorilor Liberi.
Muncitorii fuseseră angajați la fermă în anotimpurile anterioare. Anca a spus că proprietarul a avut întotdeauna grijă de ei. Dar, anul acesta, lucrurile s-au schimbat. Ferma este acum supravegheată de un mandatar. „Nu știam că firma e falimentară când am venit”, a spus Anca. Angajații au călătorit la fermă și au fost chemați să lucreze pentru a asigura o recoltă bună pentru orice potențial investitor.
Însă pandemia de coronavirus a exacerbat problemele. Restaurante și hoteluri au rămas închise, ceea ce înseamnă că cererea de sparanghel a scăzut dramatic. Creditorii fermei au decis să oprească recoltarea sparanghelului, în timp ce culesul căpșunilor a fost redus – împreună cu numărul lucrătorilor.
Chiar dacă veniseră din România pe un contract de trei luni începând de la începutul lunii martie, Anca este unul dintre lucrătorii concediați. Ea și alți lucrători sezonieri la fermă spun că nu au primit până în prezent plata integrală pentru munca lor. „Încă trebuie să iau aproximativ 1.200 de euro (1.315 USD)”, a spus ea. Alții i-au spus că au primit doar 150 de euro – sau, în unele cazuri, 5 € – pentru o lucrare de o lună întreagă. Pentru a înrăutăți lucrurile, angajatorii au dedus mai mulți bani decât se așteptau pentru cazare și mâncare, spun muncitorii.
„Orezul era încă pe jumătate înghețat și nu a fost gătit”, a spus Anca. „O parte din salamul pentru micul dejun era învechit. Nu aveam voie să mâncăm resturile de la bucătărie; întotdeauna era o singură porție pentru fiecare persoană.” Muncitorilor le este greu să își facă propriile cumpărături: sunt în mijlocul pustietății – în apropierea unei stații de epurare și departe de orice supermarket. Ea a spus că colibele prefabricate pe care le-a furnizat angajatorul sunt acceptabile, dacă sunt puțin învechite. Nu e ca acasă, spuse ea. Mormanele mari de gunoi adunate în afara bordeilor au făcut acest lucru clar.
Muncitorii au nevoie de fiecare ban pe care îl câștigă. „Mulți dintre noi avem familii, copii, datorii”, a spus Anca.
Mulți nu au banii pentru a se întoarce acasă. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a venit miercuri în Germania pentru a vedea situația, a promis că va ajuta. Această asistență s-ar putea dovedi urgentă: nu este clar cât timp li se va permite lucrătorilor să stea în cazările furnizate de fermă. Există zvonuri conform cărora energia electrică și apa vor fi curând tăiate pentru a-i forța pe români să plece.
Zona în care locuiesc este închisă, iar agenții de pază veghează asupra celor care intră. Administratorul falimentului nu este disponibil pentru comentarii. Ziarul din Bonn a raportat că mandatarul a vorbit despre o „plată în avans” pentru lucrători, banii rămași urmând a fi plătiți după încheierea contractului.
Harald Schaum, președintele adjunct al sindicatului, care reprezintă lucrătorii din domeniul agriculturii, mediului și construcțiilor, a declarat că sindicatul său încearcă să obțină informații mai detaliate de la mandatar. El a spus că situația nu este „un incident izolat”. Mass-media a raportat în repetate rânduri cu privire la starea nedespărțită din fermele de sparanghel din Germania. Nu este o problemă nouă, ci una care a fost luată în considerare din ce în ce mai mult în timpul pandemiei coronavirusului, când restricțiile au fost reduse pentru a permite lucrătorilor străini să vină la muncă, notează DW.
