Xi Jinping spune că îl va suna pe Zelenski la momentul potrivit. Ce s-a întâmplat în timpul vizitei lui Emmanuel Macron şi Ursulei von der Leyen la Beijing
Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat joi, în timpul întâlnirii cu preşedintele francez Emmanuel Macron la Beijing, că este gata să-l sune pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la momentul potrivit, au declarat surse diplomatice franceze pentru CNN şi Reuters, o informaţie confirmată ulterior şi de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
China este dispusă să colaboreze cu Franţa pentru a obţine o încetare a războiului din Ucraina prin negocieri, a declarat joi o sursă diplomatică franceză, după ce preşedintele Emmanuel Macron a avut discuţii cu omologul său chinez Xi Jinping.
„Preşedintele Macron şi Xi au convenit să depună toate eforturile pentru a grăbi sfârşitul războiului şi pentru a obţine deschiderea de negocieri în deplinul respect al dreptului internaţional”, a declarat pentru Reuters sursa diplomatică franceză, după ce cei doi lideri au discutat timp de o oră şi jumătate.
În declaraţiile făcute după întâlnirea cu Macron, liderul chinez Xi Jinping a cerut Ucrainei şi Rusiei să reia negocierile de pace şi să găsească o soluţie politică la conflict, poziţii ce reflectă poziţia sa de lungă durată cu privire la război.
Sursa diplomatică franceză nu a oferit detalii specifice în ceea ce priveşte o eventuală schimbare de poziţie a Chinei, dar a declarat că cele două părţi au convenit să poarte discuţii suplimentare.
Xi a indicat, de asemenea, că este dispus să îl sune pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la momentul potrivit, a precizat sursa.
La rândul său, Macron a îndemnat China să nu livreze Rusiei nimic din ceea ce Moscova ar putea folosi „în războiul său din Ucraina”.
La nivelul comunicării oficiale, Preşedinţia franceză anunţase anterior că întâlnirea dintre Macron şi Xi a fost „sinceră şi constructivă”.
Potrivit Reuters, Macron este de părere că Occidentul trebuie să implice China pentru a ajuta la încheierea crizei ruso-ucrainene şi pentru a preveni tensiunile „în spirală” ce ar putea diviza puterile globale în blocuri beligerante.
Xi, care a încercat să poziţioneze China ca un potenţial mediator în conflict, dar care a fost considerat de Occident ca fiind mai degrabă favorabil Rusiei, a spus că speră că Moscova şi Kievul vor putea avea negocieri de pace cât mai curând posibil.
CE SPUNE URSULA VON DER LEYEN
„A fost interesant să aud că preşedintele Xi şi-a reiterat disponibilitatea de a vorbi” cu Zelenski, a declarat ulterior preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a participat şi ea la discuţii cu liderul chinez la Beijing.
Preşedintele chinez a spus că această discuţie ar putea avea loc atunci când „condiţiile şi momentul sunt potrivite”, a adăugat von der Leyen.
Xi nu a menţionat însă o posibilă conversaţie cu Zelenski în propriile sale comentarii făcute după întâlniri, notează Reuters.
Zelenski i-a cerut în mod repetat lui Xi să se întâlnească cu el, inclusiv după ce liderul chinez a fost în vizită la Vladimir Putin luna trecută.
„Agresiunea rusă în Ucraina a dat o lovitură stabilităţii (internaţionale)”, i-a spus Macron lui Xi, stând alături de preşedintele chinez în Marea Sală a Poporului, la începutul întâlnirii lor bilaterale. „Ştiu că mă pot baza pe dumneavoastră pentru a readuce Rusia la raţiune şi pe toată lumea la masa negocierilor”.
Reputaţia Beijingului ca actor diplomatic a fost consolidată în martie, când a intermediat un acord pentru ca Iranul şi Arabia Saudită să reia legăturile după ani de ostilitate care au alimentat insecuritatea în Golf.
China a propus un plan de pace în 12 puncte pentru criza ucraineană, care solicită ambelor părţi să accepte o dezescaladare treptată care să ducă la o încetare completă a focului.
Planul a fost în mare parte respins de Occident din cauza refuzului Chinei de a condamna Rusia pentru invadarea vecinului său suveran. Statele Unite şi NATO au afirmat că China are în vedere trimiterea de arme către Rusia, lucru negat de Beijing.
Sursa diplomatică franceză a declarat că Macron l-a îndemnat pe Xi să nu furnizeze arme Rusiei, iar Xi a răspuns că nu este războiul său.
În ciuda acestor declaraţii, după mai bine de un an de conflict care a făcut zeci de mii de victime, există puţine semne că Rusia sau Ucraina sunt dornice să negocieze.
NU UNUI RĂZBOI NUCLEAR
De asemenea, Macron i-a cerut lui Xi să facă presiuni asupra Rusiei pentru a respecta normele internaţionale privind neproliferarea armelor nucleare. Putin a declarat că va amplasa arme nucleare tactice în Belarus, ţara vecină a Ucrainei.
Xi a declarat că toate ţările ar trebui să respecte angajamentele asumate privind nerecurgerea la arme nucleare şi a reiterat că nu ar trebui să existe un război nuclear, dar s-a ferit să menţioneze numele Rusiei. El a făcut apel la comunitatea internaţională să „se abţină de la orice acţiune care ar duce la o deteriorare suplimentară a crizei sau chiar la scăparea ei de sub control”.
Vizita lui Emmanuel Macron şi a Ursulei von der Leuen în China are loc după ani de relaţii deteriorate cu Beijingul din cauza unor probleme precum acuzaţiile de încălcare a drepturilor omului în Xinjiang, un pact de investiţii blocat şi reticenţa Chinei de a condamna Rusia pentru invazia sa în Ucraina.
VON DER LEYEN, UŞOR MAI FERMĂ ÎN DECLARAŢII DECÂT MACRON
Grupurile pentru drepturile omului acuză Beijingul de abuzuri împotriva uigurilor, o minoritate etnică majoritar musulmană care numără aproximativ 10 milioane de persoane în Xinjiang, inclusiv de utilizarea în masă a lagărelor de muncă forţată.
Von der Leyen a calificat situaţia din Xinjiang drept „deosebit de îngrijorătoare”.
Adresându-se presei după sosirea sa la Beijing, miercuri, Macron a declarat că Europa trebuie să reziste ideii de a reduce legăturile comerciale şi diplomatice cu China şi să respingă ceea ce unii au prezentat ca fiind o „spirală inevitabilă” a tensiunilor între China şi Occident.
Macron s-a întâlnit, de asemenea, cu premierul Li Qiang înainte de a se întâlni cu Xi.
La întâlnirea solemnă cu preşdintele chinez, Macron şi-a pus ambele mâini pe cele ale lui Xi în timpul unei strângeri de mână îndelungate. Apoi l-a bătut amical pe spate pe liderul chinez, în timp ce se îndreptau spre oficialii din ambele guverne pe care urmau să îi salute.
Von der Leyen, aflată la prima sa călătorie în China de la preluarea funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene în 2019, a purtat joi seara discuţii trilaterale cu Macron şi Xi. Ea s-a întâlnit, de asemenea, cu premierul Li şi a adoptat un ton uşor mai ferm în comentariile făcute de după întâlnirile sale, notează Reuters. Cu doar câteva zile înainte de vizită, ea a declarat că Europa trebuie să nu se expună riscurilor, din punct de vedere diplomatic şi economic, cu o China care se radicalizează.
În ceea ce o priveşte, China este dornică să se asigure că Europa nu urmează ceea ce consideră a fi eforturi conduse de SUA de a-i limita ascensiunea.
MACRON A VENIT ÎN CHINA CU 50 DE OAMENI DE AFACERI
Macron, care a venit în China împreună cu o delegaţie de 50 de oameni de afaceri, printre care se numără reprezentanţii Airbus, gigant luxului LVMH şi producătorul de energie nucleară EDF, se află în China în căutarea unor avantaje economice.
Airbus a semnat joi acorduri pentru deschiderea unei noi linii de asamblare în China, dublându-şi capacitatea pe a doua cea mai mare piaţă aviatică din lume şi a primit undă verde finală pentru unele comenzi de avioane anunţate anterior.
Palatul Elysee a anunţat că EDF, compania franceză de stat, şi CGN, compania chineză de utilităţi, ambii operatori importanţi de centrale nucleare, au semnat un acord de reînnoire a unui parteneriat de lungă durată. De asemenea, au fost semnate acorduri între EDF şi China Energy Investment Corporation pentru proiecte eoliene offshore.
Sursa foto: Twitter
