Vești proaste pentru economie: Datoria externă a României a crescut cu peste 15 miliarde de euro în doar șapte luni
România se afundă tot mai mult în datorii externe. În primele șapte luni ale anului 2025, datoria externă totală a crescut cu peste 15 miliarde de euro, ajungând la un nivel record de peste 220 de miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). În același timp, deficitul contului curent a continuat să se adâncească, semnalând probleme majore în echilibrul financiar al țării.
Banca Națională a României a transmis că, în perioada ianuarie – iulie 2025, datoria externă totală a crescut cu 15,264 miliarde de euro, atingând pragul uriaș de 220,157 miliarde de euro. Creșterea rapidă a împrumuturilor externe indică o presiune tot mai mare asupra economiei naționale și asupra capacității statului de a-și gestiona finanțele. Din această sumă, datoria pe termen lung reprezintă 77,7% din total, înregistrând o creștere alarmantă de 10,4% față de finalul anului trecut.
În același interval, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 17,226 miliarde de euro, mai mare decât cel de 14,691 miliarde de euro raportat în perioada similară din 2024. Balanța bunurilor a înregistrat un deficit accentuat, iar excedentul din sectorul serviciilor nu a reușit să compenseze pierderile. Aceste dezechilibre arată o economie vulnerabilă, dependentă de importuri și incapabilă să-și susțină propriile nevoi prin producție internă.
În ciuda unui nivel mai ridicat al investițiilor străine directe, care au crescut la 4,269 miliarde de euro față de 3,244 miliarde în 2024, datoria externă pe termen scurt a rămas ridicată, la 49,058 miliarde de euro. Deși aceasta a scăzut ușor față de sfârșitul anului trecut, nivelul rămâne îngrijorător și indică riscuri pentru stabilitatea financiară a României.
Experții avertizează că un grad atât de mare al îndatorării poate duce la creșterea costurilor de finanțare, la presiuni asupra monedei naționale și, în final, la o reducere a nivelului de trai. Datele BNR arată că România se află pe o traiectorie periculoasă, iar lipsa unor măsuri ferme de control al deficitului bugetar și de stimulare a producției interne ar putea împinge țara într-o criză economică profundă.
