Crin Antonescu, politicianul tras pe linie moartă de aproape un deceniu, reapare dintre damigene, dar nu prin meritele proprii, ci luat în brațe de PSD, partidul care pare să fi devenit un refugiu pentru figuri politice expirate. După ce s-a retras din prim-planul politicii și a stat în umbră la comandă, fostul președinte al PNL revine acum pe lista „reșapaților” Sistemului, cu sprijinul direct al lui Marcel Ciolacu.
Această resuscitare politică ridică mari semne de întrebare. Ce poate oferi Antonescu în 2024, după ce și-a petrecut ultimii zece ani pe banii soției? În afară de un discurs bombastic și de nostalgia anilor în care s-a perindat prin funcții fără realizări notabile, Antonescu pare mai degrabă o relicvă a trecutului decât o soluție pentru viitor.
PSD, care în mod ipocrit pozează în partidul „reformist”, arată din nou că se sprijină pe figuri reciclate și pe foști politicieni uzați, în loc să vină cu fețe noi și idei proaspete. În încercarea de a atrage electoratul liberal dezamăgit, Ciolacu îl împinge pe Antonescu în prim-plan, dar strategia ar putea să fie un bumerang. Publicul nu a uitat promisiunile neonorate, alianțele de conjunctură și eșecurile fostului lider PNL.
Încercarea de reabilitare a lui Crin Antonescu de către actualul USL nu este doar un act de disperare politică, ci și o confirmare a faptului că Sistemul nu renunță niciodată la oamenii săi. Când un politician este prea uzat pentru a mai conta, el este retras temporar, doar pentru a fi readus în scenă atunci când interesele cer acest lucru. Antonescu este doar cel mai recent exemplu al acestui joc bine cunoscut.
Electoratul român s-a săturat de reciclarea aceleiași generații de politicieni care nu au livrat nimic, politicieni care au distrus țara și au jefuit-o după bunul plac. Crin Antonescu rămâne un nume de arhivă, nu o soluție reală pentru viitorul României.
