„Vărzaru”, primarul care a schimbat partidele, dar nu și centrul de putere. Afacerile cu lemn, Mocănița, incompatibilitatea și dosarele care duc spre Vasile Coman

De mai bine de un deceniu, Vasile Coman conduce orașul Vișeu de Sus. Înainte să fie primar, numele său era deja legat de una dintre cele mai puternice afaceri cu lemn din nordul Maramureșului. A intrat în Primărie ca independent, a trecut pe la PSD, apoi la PNL și s-a întors la PSD, câștigând de fiecare dată. În jurul său au rămas însă aceleași repere: RG Holz Company, exploatarea și transportul lemnului, Mocănița de pe Valea Vaserului, contractele publice și o influență locală care a supraviețuit schimbărilor de partid. În 2022, incompatibilitatea sa a fost stabilită definitiv de Înalta Curte. În 2025, primarul a ajuns suspect pentru trafic de influență într-un dosar instrumentat de Parchetul General. Într-o altă componentă a anchetei sunt cercetate împrejurările în care a fost prelungit controlul asupra liniei forestiere folosite de RG Holz. Iar documente judiciare consultate de presa de investigație descriu explicit existența unui „cerc de interes și putere” în jurul primarului.

Vișeu de Sus este cunoscut turiștilor prin Mocăniță și Valea Vaserului. Pentru cine urmărește însă de două decenii afacerile cu lemn din Maramureș, numele orașului este imposibil de separat de cel al lui Vasile Coman, cunoscut local și sub porecla „Vărzaru”. Astăzi este primar. Înainte de a deveni politicianul care conduce orașul din 2012, era deja un om de afaceri important într-o industrie în care accesul la pădure, capacitatea de exploatare, transportul și relația cu structurile silvice pot însemna milioane de lei. Iar exact această suprapunere dintre omul de afaceri, politician și autoritatea publică este firul care traversează aproape toate controversele în care numele său apare.

Parcursul lui Vasile Coman este cu atât mai interesant cu cât nu poate fi explicat prin fidelitatea față de o doctrină politică. În 2012 a ajuns primar ca independent. În 2016 a câștigat din partea PSD. Patru ani mai târziu, în 2020, avea să fie ales din partea PNL. În 2024 a schimbat din nou tabăra și a candidat pentru PSD, partid din partea căruia a obținut încă un mandat. Succesiunea independent–PSD–PNL–PSD este confirmată inclusiv de documentarea realizată pe baza dosarului penal consultat de România Curată, iar rezultatele alegerilor locale din 2024 îl indică drept candidatul PSD și câștigătorul Primăriei Vișeu de Sus.

Schimbările succesive de partid ridică o întrebare legitimă într-o investigație despre puterea locală: s-a adaptat Vasile Coman partidelor sau s-au adaptat partidele puterii construite de Vasile Coman la Vișeu de Sus? Într-un oraș în care primarul câștigă mandat după mandat, culoarea politică pare să se fi schimbat mai ușor decât omul aflat în fruntea administrației. În 2020 era suficient de apropiat de PNL pentru a deveni primarul liberal al orașului. În 2024 era prezentat de liderii PSD Maramureș drept una dintre cele mai bune opțiuni ale social-democraților pentru dezvoltarea comunității. Dincolo de retorica electorală, această mobilitate politică vorbește despre capacitatea unui lider local de a rămâne conectat la putere indiferent de partidul care îi oferă sigla.

Înainte de Primărie a fost lemnul

Pentru a înțelege cine este Vasile Coman trebuie mers mai în urmă decât anul 2012. Investigațiile de presă despre industria forestieră din Maramureș îl plasau în centrul afacerilor locale cu lemn înainte ca acesta să devină primar. S-a documentat relația dintre RG Holz Company și Holzindustrie Schweighofer și s-a arătat că societatea din Vișeu de Sus se afla printre furnizorii importanți ai companiei austriece. Potrivit datelor, RG Holz a avut încasări de la Schweighofer de 9,9 milioane de lei în 2013 și 13,8 milioane de lei în 2014. Investigația îl identifica pe Vasile Coman drept proprietarul firmei și arăta că, prin RG Holz, controla și Conrep SA și MarWood International.

Dar adevărata miză nu era numai fabrica de cherestea. Era accesul la pădure.

Familia lui Vasile Coman administra, potrivit aceleiași investigații, încă din 2003 calea ferată forestieră de pe Valea Vaserului. Cu alte cuvinte, o infrastructură esențială pentru transportarea masei lemnoase dintr-una dintre cele mai importante zone forestiere ale Maramureșului ajunsese sub controlul structurii economice construite în jurul familiei actualului primar. RISE descria această situație drept un monopol asupra transportului lemnului recoltat din Valea Vaserului și arăta că poziția oferea RG Holz un avantaj major inclusiv la licitațiile de masă lemnoasă organizate de Ocolul Silvic Vișeu.

Ani mai târziu, presa nationala avea să revină asupra aceluiași mecanism într-o investigație dedicată „drumului lemnului cu Mocănița”. Jurnaliștii au constatat, pe baza declarației de avere, că Vasile Coman era acționar unic la RG Holz și că, după alegerea sa ca primar, renunțase la funcția de administrator, aceasta fiind preluată de o rudă, Alexandru Călin Coman. Formal, primarul nu mai administra societatea. Economic însă, legătura de proprietate nu dispăruse.

Reporterii l-au căutat pe primar la instituția pe care o conducea pentru a discuta despre tăierile ilegale și despre RG Holz. Ulterior l-au găsit chiar în curtea companiei. Coman a susținut că nu se ocupă de administrarea firmei și că există administratori, ingineri și juriști care gestionează activitatea. Situația surprinde perfect problema de fond: delimitarea juridică dintre funcția publică și administrarea societății poate exista pe hârtie, dar întrebarea privind influența economică a proprietarului rămâne legitimă.

Când afacerile private întâlnesc administrația publică

Controversele din jurul lui Vasile Coman nu au rămas însă doar la nivelul investigațiilor despre industria lemnului. La un moment dat a intervenit Agenția Națională de Integritate, iar cazul a ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție.

ANI a constatat incompatibilitatea lui Vasile Coman în legătură cu perioada în care acesta era consilier local și cu relațiile contractuale dintre societăți în care el sau familia sa aveau interese și Primăria Vișeu de Sus ori instituții aflate în subordinea acesteia. Procesul s-a întins pe ani, dar rezultatul final nu mai este o acuzație jurnalistică și nici o suspiciune politică: la 24 martie 2022, Înalta Curte a menținut definitiv constatarea de incompatibilitate. Instanța a respins, în schimb, componenta privind conflictul de interese. Această distincție este esențială: Vasile Coman nu a rămas definitiv cu o constatare de conflict de interese, dar incompatibilitatea a fost menținută.

Este un episod care spune mult despre vulnerabilitățile unui sistem local în care omul politic și omul de afaceri provin din aceeași persoană. Într-o comunitate relativ mică, primarul nu este doar cel care semnează documentele administrației. Este persoana care influențează bugete, investiții, priorități, instituții subordonate și relația cu autoritățile județene și centrale. Atunci când același om vine dintr-un grup economic puternic, transparența și separarea intereselor private de interesul public nu mai sunt simple formalități birocratice. Devin condiții fundamentale pentru încrederea cetățenilor.

Firma cu un singur angajat și aproape 1,3 milioane de lei de la Primăria lui Vasile Coman

În lunga listă de întrebări pe care administrația Vasile Coman trebuie să le lămurească apare și un nume mult mai puțin cunoscut decât marile societăți din industria lemnului: AMYDMX CONSTRUCT SRL. Este o firmă tânără, înființată în 2023, cu sediul în comuna Vișeu de Jos, având CUI 48285280 și ca activitate principală lucrările de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Administratorul societății este Năsui Dumitru-Daniel. Ceea ce transformă însă această societate într-un subiect de interes jurnalistic nu este dimensiunea sa, ci exact contrariul: potrivit datelor financiare disponibile în documentația SICAP analizată, firma figurează cu un singur angajat, în timp ce achizițiile publice atribuite acesteia au ajuns deja la 1.320.384 de lei, adică aproximativ 264.000 de euro.

Mai interesantă este proveniența acestor bani. Analiza tuturor celor 14 achiziții publice atribuite firmei arată o concentrare aproape totală într-o singură localitate: Vișeu de Sus. Din totalul de 1.320.384 de lei, nu mai puțin de 1.308.504 lei provin din 13 achiziții directe ale Orașului Vișeu de Sus, administrația condusă de Vasile Coman. Diferența de numai 11.880 de lei provine dintr-un contract atribuit de Liceul Teoretic „Bogdan Vodă” din Vișeu de Sus. Cu alte cuvinte, în istoricul de achiziții prezentat de baza de date analizată, 100% din banii publici încasați de AMYDMX CONSTRUCT provin din Vișeu de Sus, iar aproximativ 99,1% din valoare vine direct de la UAT Orașul Vișeu de Sus. SICAP indică, numai pentru ultimele 12 luni din situația prezentată, șapte achiziții directe ale Orașului Vișeu de Sus, în valoare de 709.458 lei.

Această concentrare nu dovedește, prin ea însăși, existența vreunei ilegalități. Achizițiile directe sunt o procedură prevăzută de legislația achizițiilor publice, iar o societate cu un singur salariat poate, în anumite situații, să execute lucrări folosind utilaje, colaboratori sau subcontractanți. Dar tocmai combinația dintre dimensiunea extrem de redusă a firmei, diversitatea serviciilor contractate și dependența aproape absolută de o singură administrație publică ridică întrebări legitime pe care Primăria Vișeu de Sus ar trebui să le clarifice.

Pentru că AMYDMX CONSTRUCT pare să fie, cel puțin prin prisma achizițiilor publice analizate, o societate cu o capacitate surprinzător de largă.

Primăria a cumpărat de la aceasta deszăpezire, curățenie și igienizare, decolmatarea șanțurilor, rigolelor și podețelor, întreținerea domeniului public, repararea și recondiționarea bunurilor orașului, recondiționarea mobilierului stradal, demolări, transport, dar și lucrări de reparații la clădiri, garduri și curți de școli. În 2026, societatea a primit inclusiv 147.621 lei pentru repararea gardului perimetral, igienizarea, curățarea și repararea curții Școlii nr. 3 Rădeasa, 41.337 lei pentru reparația acoperișului unei clădiri și, la 1 septembrie 2026, încă 128.000 de lei pentru servicii de curățenie și întreținere a domeniului public și privat al UAT Vișeu de Sus.

Lista continuă. Pe 11 august 2026, Orașul Vișeu de Sus îi atribuia AMYDMX CONSTRUCT un contract de 115.000 de lei pentru „servicii de transport, curățenie, igienizare, întreținere și alte activități conexe”. Pe 29 mai 2026, pentru o formulare aproape identică, firma primise 82.500 de lei. În februarie 2026, administrația îi atribuia 75.000 de lei pentru deszăpezire. Cu numai câteva luni înainte, în noiembrie 2025, aceeași societate primise încă 120.000 de lei, tot pentru deszăpezirea străzilor orașului în iarna 2025–2026.

Și 2025 fusese un an generos în contracte publice. Pe 17 iunie, AMYDMX CONSTRUCT primea 175.000 de lei pentru întreținerea domeniului public și repararea ori recondiționarea unor bunuri aparținând UAT Vișeu de Sus. Nouă zile mai târziu, pe 26 iunie, urma o nouă achiziție directă, de 115.000 de lei, pentru igienizarea, curățarea și decolmatarea șanțurilor, rigolelor și podețelor de pe DN18 și străzile din Vișeu de Sus. Pe 17 iulie, alte 119.398 de lei erau atribuite pentru reparații generale, recondiționarea mobilierului stradal, igienizare și curățenie, iar pe 20 august firma primea 20.148 de lei pentru demolarea unor construcții.

Privită cronologic, ascensiunea este remarcabilă. AMYDMX CONSTRUCT a fost înființată în 2023. În acel an raporta o cifră de afaceri de numai 8.910 lei și o pierdere de aproximativ 27.600 de lei. În 2024, cifra de afaceri a urcat la 224.229 de lei, cu un profit modest, de 2.937 lei. În 2025, cifra de afaceri a explodat la 566.845 de lei, iar profitul net a ajuns la 167.109 lei. În tot acest timp, numărul mediu de salariați raportat a rămas același: un singur angajat.

Această evoluție merită privită în contextul relației cu Primăria Vișeu de Sus. În ianuarie și decembrie 2024 apar deja două achiziții pentru deszăpezire, de 49.500 lei, respectiv 120.000 lei. În 2025 urmează o succesiune de contracte pentru întreținere, curățenie, reparații, demolări și din nou deszăpezire. În 2026, ritmul continuă și se diversifică. În numai trei ani de existență, o microîntreprindere cu un singur angajat a ajuns astfel la peste 1,3 milioane de lei din achiziții publice, aproape fiecare leu provenind direct din bugetul administrației conduse de Vasile Coman.

Și mai interesantă este diversitatea obiectelor contractelor. O societate al cărei cod CAEN principal este 4120 – lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale apare în SICAP ca furnizor pentru aproape tot ce înseamnă intervenții curente în oraș: de la deszăpezire la curățenie, de la decolmatarea podețelor la transport, de la demolări la mobilier stradal și de la gardul unei școli până la repararea unui acoperiș.

Asta nu înseamnă automat că firma nu avea dreptul sau capacitatea să presteze aceste servicii. Documentația analizată arată că societatea are autorizate și alte activități, inclusiv demolări, pregătirea terenului, instalații și alte lucrări conexe construcțiilor. Dar rămâne o întrebare esențială pentru administrația locală: cum execută efectiv o societate cu un singur angajat o asemenea varietate de servicii și lucrări?

Mai există o nuanță importantă. AMYDMX CONSTRUCT are sediul în Vișeu de Jos, dar beneficiarul aproape exclusiv al contractelor sale publice nu este comuna în care se află firma. Este Vișeu de Sus, orașul condus de Vasile Coman. Administratorul societății este Năsui Dumitru-Daniel.

Cine este Dumitru-Daniel Năsui și care este relația sa cu administrația Vasile Coman?

Primăria trebuie să explice cum a fost identificată AMYDMX CONSTRUCT pentru fiecare dintre aceste achiziții directe, câte oferte au fost analizate, dacă au existat alți operatori consultați, cine a stabilit valorile estimate și cum au fost stabilite prețurile finale. Trebuie clarificat, de asemenea, dacă firma a subcontractat lucrările, cine le-a executat efectiv și ce utilaje au fost utilizate în special pentru operațiunile de deszăpezire, transport, demolare și decolmatare.

Pentru că datele descriu o situație cel puțin neobișnuită: o firmă înființată în 2023, cu un singur angajat, pleacă de la o cifră de afaceri de mai puțin de 9.000 de lei și ajunge, în câțiva ani, la contracte publice cumulate de peste 1,32 milioane de lei. Iar aproape întreaga sumă vine dintr-un singur loc: administrația orașului Vișeu de Sus.

Într-o investigație care deja arată cât de strâns s-au intersectat de-a lungul timpului politica, administrația și afacerile în jurul lui Vasile Coman, cazul AMYDMX CONSTRUCT nu poate fi trecut cu vederea.

1,3 milioane de lei, 14 achiziții, un singur angajat și aproape un singur client public sunt suficiente motive pentru ca administrația Vasile Coman să explice public cum a ajuns AMYDMX CONSTRUCT să devină un furnizor atât de prezent al orașului.

Puterea politică schimbă culoarea. Puterea locală rămâne

În acest context trebuie privite și schimbările politice ale primarului. Vasile Coman nu este politicianul format și crescut într-o singură structură de partid. Este mai degrabă exemplul clasic al liderului local care a reușit să traverseze mai multe cicluri politice fără să piardă centrul puterii.

Independent în 2012. PSD în 2016. PNL în 2020. Din nou PSD în 2024.

Fiecare transfer a însemnat acces la o nouă rețea politică, fără ca Vișeu de Sus să-și schimbe primarul. Pentru partidele mari, un edil capabil să câștige alegeri reprezintă un activ electoral. Pentru edil, apartenența la partidul care poate deschide uși la București sau la nivel județean poate deveni un avantaj administrativ și electoral. Această simbioză explică supraviețuirea multor baroni locali din România: doctrina este flexibilă, rețeaua locală este stabilă.

În februarie 2024, înaintea alegerilor, liderul PSD Maramureș Gabriel Zetea îl prezenta public pe Vasile Coman drept cea mai bună opțiune pentru dezvoltarea orașului și vorbea despre investiții de peste 16 milioane de lei în infrastructură sportivă. La numai câțiva ani după mandatul câștigat sub sigla PNL, Coman devenise din nou unul dintre oamenii pe care PSD își construia campania în Maramureș.

Politica locală pare astfel mai puțin o competiție între doctrine și mai mult o negociere permanentă în jurul oamenilor capabili să aducă voturi.

2025: primarul ajunge suspect pentru trafic de influență

Dacă incompatibilitatea definitivă putea fi privită ca un capitol vechi, anul 2025 a deschis unul mult mai grav.

La 18 iulie 2025, pe baza unor surse judiciare, procurorii Parchetului General l-au pus sub acuzare pe Vasile Coman într-un dosar de corupție din domeniul silvic. Primarul din Vișeu de Sus a dobândit calitatea de suspect pentru trafic de influență. În aceeași anchetă apărea Ion Horj, fost director al Direcției Silvice Maramureș, suspectat de cumpărare de influență.

Pentru un primar aflat în funcție de atât de mulți ani, faptul că Parchetul General îl cercetează pentru o infracțiune de corupție este în sine o informație de interes public major. Și mai important este contextul.

Potrivit informațiilor comunicate la momentul respectiv, procurorii cercetau într-un alt dosar posibile fapte de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, legate de un act adițional semnat la 26 iunie 2025 între Direcția Silvică Maramureș și o societate comercială.

În centrul acelei povești apare din nou exact infrastructura care, de două decenii, leagă numele familiei Coman de exploatarea lemnului din Valea Vaserului: calea ferată forestieră.

Mocănița: atracție turistică la suprafață, infrastructură strategică pentru lemn în spate

Pentru turist, Mocănița este o locomotivă cu abur, fotografii spectaculoase și una dintre imaginile de carte poștală ale Maramureșului. Pentru industria forestieră, aceeași cale ferată are o valoare mult mai concretă: poate transporta lemnul din munte.

Tocmai de aceea controlul acestei infrastructuri devine esențial în povestea RG Holz.

Investigația publica, bazată pe o ordonanță a Parchetului de pe lângă Înalta Curte pe care publicația afirmă că a consultat-o, susține că în iunie 2025 controlul RG Holz asupra Mocăniței ar fi fost prelungit printr-un act adițional pentru încă zece ani. Publicația citează din documentul judiciar o descriere de o duritate excepțională: procurorii vorbesc despre un „cerc de interes și putere” al primarului Vasile Coman, despre RG Holz drept lider pe piața cherestelei și despre controlul transportului de masă lemnoasă pe Valea Vaserului.

Aici povestea devine mai mare decât un simplu contract.

Același primar al cărui nume apare în investigațiile despre monopolul transportului forestier încă de acum mai bine de un deceniu ajunge, în 2025, într-un dosar penal în care procurorii cercetează tocmai împrejurările prelungirii controlului unei societăți legate de el asupra infrastructurii respective.

Este o continuitate greu de ignorat.

Procurorii și „cercul de interes și putere”

Ordonanța procurorului descrie două rețele distincte implicate în exploatarea ilegală a pădurilor din zona Ocolului Silvic Vișeu. Una dintre acestea ar fi asociată de anchetatori cu cercul de interese din jurul primarului Vasile Coman. În document, RG Holz Company apare ca persoană juridică suspectă, iar procurorii îi atribuie, potrivit investigației, 563 de acte materiale de tăiere fără drept de arbori și 552 de acte materiale de furt de arbori, plus alte fapte cercetate.

Din nou, trebuie făcută distincția fundamentală: aceste acuzații fac parte dintr-o anchetă penală și nu reprezintă o condamnare definitivă. Firma și persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Dar cifrele și limbajul folosit de anchetatori ridică o problemă publică imposibil de redus la o simplă dispută electorală.

Nu mai discutăm despre un adversar politic care îl acuză pe primar. Nu mai discutăm doar despre un jurnalist care formulează suspiciuni. Vorbim despre elemente atribuite unei ordonanțe de urmărire penală a Parchetului General, în care apare descrisă explicit relația dintre o companie asociată economic primarului, persoane din structurile silvice și controlul infrastructurii prin care este transportată masa lemnoasă.

Un sistem care pare să se închidă în jurul acelorași nume

Privite separat, fiecare dintre aceste episoade ar putea fi prezentat drept o controversă.

Privite împreună, ele alcătuiesc însă o cronologie.

Mai întâi, afacerile cu lemn și construirea unei poziții economice dominante. Apoi controlul asupra infrastructurii forestiere de pe Valea Vaserului. Ulterior, intrarea în administrația publică și câștigarea Primăriei. După aceea, constatarea ANI privind incompatibilitatea, confirmată definitiv în instanță. În paralel, traversarea succesivă a celor două mari partide care au dominat administrația românească: PSD și PNL. Iar în ultimii ani, apariția unor dosare penale în care procurorii investighează influența, relațiile din sistemul silvic și chiar prelungirea controlului asupra Mocăniței.

Un milion de euro pentru un drum forestier și aceleași conexiuni

Într-o altă investigație publicată în 2026, a urmărit un contract de peste un milion de euro pentru realizarea unui drum forestier, bani proveniți de la Romsilva. Potrivit documentării, liderul asocierii care a executat lucrarea a fost Conrep, societate pe care publicația o plasează în aceeași structură economică din jurul lui Vasile Coman și care are sediul la aceeași adresă cu RG Holz.

Numele Conrep nu este unul nou în biografia economică a primarului. Apărea încă în investigațiile mai vechi despre companiile controlate în jurul RG Holz și a fost menționat și în controversa ANI privind relația dintre firme și administrația locală.

Din nou apare același tipar: pădure, infrastructură, bani publici, societăți cunoscute și un primar care este prezent de ani întregi la intersecția dintre aceste lumi.

RG Holz, lovită în 2026

În martie 2026 a apărut și o consecință administrativă directă pentru companie. Presa a relatat că RG Holz Company a rămas fără atestatul de exploatare forestieră, ceea ce îi afectează posibilitatea de a desfășura activități de exploatare forestieră. România Curată a prezentat măsura drept o lovitură majoră pentru compania asociată rețelei din jurul lui Vasile Coman.

Dincolo de motivul administrativ concret al retragerii atestatului, momentul este simbolic. Compania care apare de ani întregi în centrul industriei lemnului din Vișeu și care a fost unul dintre pilonii ascensiunii economice asociate familiei Coman ajunge, în timp ce dosarele penale sunt încă deschise, în imposibilitatea de a continua în aceleași condiții activitatea pentru care a devenit cunoscută.

Cum supraviețuiește un lider local aproape oricărei crize?

Poate cea mai importantă întrebare nu este însă ce se întâmplă cu Vasile Coman, ci cum a fost posibil ca toate aceste episoade să coexiste cu o carieră politică atât de stabilă.

Un primar declarat definitiv incompatibil a continuat să reprezinte o miză electorală suficient de importantă pentru partidele mari. Un politician care a trecut de la PSD la PNL și înapoi la PSD nu a fost marginalizat, ci sprijinit. Un om de afaceri provenit din industria lemnului a putut conduce timp de mai multe mandate tocmai orașul în jurul căruia sunt concentrate afacerile și infrastructura forestieră asociate familiei sale.

Nu este neapărat doar povestea lui Vasile Coman.

Este povestea unui model de putere locală foarte românesc: construiești mai întâi influența economică, o transformi în influență socială, intri în politică, devii indispensabil electoral și, din acel moment, partidele încep să graviteze în jurul tău mai degrabă decât tu în jurul lor.

În asemenea sisteme, sigla de partid este interschimbabilă. Relațiile economice, administrative și personale sunt mult mai rezistente.

Unde se termină afacerile familiei Coman și unde începe puterea primarului Vasile Coman?

După mai bine de două decenii în care lemnul, Mocănița, firmele, administrația și politica apar iar și iar în aceeași poveste, răspunsul nu mai poate fi lăsat doar în seama alegerilor.

Trebuie dat public, cu documente.