Asistăm în aceste zile la o situație care pare de-a dreptul incredibilă: PNL și USR s-au așezat la aceeași masă pentru a propune candidați unici pentru fiecare din localitățile din România.
Am fi tentați să credem că asistăm la o desocializare a României? Greu de spus din moment ce PNL este de fapt PDL, iar USR este plin de personaje care au lucrat foarte bine cu PSD(inclusiv președintele în funcție).
Se vorbea despre o fuziune USR cu PLUS, dar partidul din urmă a ieșit practic de pe scena politică în ultima perioadă. Asta de cânt au pus condițiile în fața realizărilor, iar USR s-a orientat către PNL, pachetul politic comun având șanse mai mari de reușit decât luat separat.
- Guvernul nu se mai oprește: încă 1,1 miliarde împrumutate pentru a acoperi haosul bugetar
Ministerul de Finanțe a mai adăugat încă 1,1 miliarde de lei la datoria publică, într-o încercare disperată de a acoperi deficitul bugetar tot mai adânc. Împrumuturile au devenit pentru acest guvern ceea ce este colacul de salvare pentru un înecat: un gest reflex, repetat obsesiv, fără niciun plan pe termen lung. În loc să construiască o economie funcțională, Ciolacu și ai lui trăiesc din banii luați de la bănci și aruncați în găurile unui sistem care nu produce nimic. Această practică devine norma unei guvernări care nu mai are resurse interne, nu mai are soluții și nu mai are nici … - Guvernul amână bugetul pe 2026: România intră în noul an fără bază legală pentru cheltuieli
Oficialitățile confirmă ceea ce toată lumea bănuiam: bugetul de stat pentru 2026 nu va fi votat în acest an. Practic, România va intra în luna ianuarie fără fundament bugetar aprobat, ceea ce înseamnă că statul nu va putea angaja cheltuieli decât în limita prevederilor minimale, restrictive, menite să mențină aparatul administrativ la nivel de supraviețuire. Investițiile se blochează, programele publice se opresc, iar administrația intră în modul de avarie. Această situație nu este un accident, ci o dovadă a incapacității Guvernului de a formula un buget realist, bazat pe cifre corecte și nu pe cosmetizări politice. De ani întregi, miniștrii … - Dobândă mică, inflație mare: statul român vinde iluzii prin titlurile Tezaur
Statul român lansează din nou programul Tezaur, afișând cu mândrie o dobândă de 7,4%, ca și cum ar oferi românilor o oportunitate financiară reală. În realitate, această dobândă este sub nivelul inflației reale, ceea ce înseamnă că fiecare cetățean care împrumută statul pierde bani. Câștigul este doar unul aparent, o cifră frumos ambalată într-o broșură oficială, dar complet ruptă de puterea de cumpărare care se erodează lună de lună. Guvernul folosește aceste titluri nu pentru a finanța dezvoltarea României, ci pentru a acoperi un buget găurit de risipă, pensii speciale, contracte sinecuriste și un aparat public hipertrofiat. Cetățeanul crede că … - Drumul Expres Craiova–Pitești se surpă: pământul o ia la vale la nici un an de la inaugurare
La mai puțin de un an de la inaugurarea lucrărilor, Drumul Expres Craiova–Pitești începe deja să dea semne grave de instabilitate. Imaginile și rapoartele din teren arată alunecări masive de sol, terasamente care cedează și zone în care carosabilul riscă să fie afectat înainte ca traficul intens să își spună cuvântul. Este una dintre cele mai clare dovezi că proiectul a fost realizat cu mari deficiențe tehnice, iar graba politică de a tăia panglica a primat în fața siguranței și durabilității. Problema pleacă de la o execuție necorespunzătoare a terasamentelor și de la o evaluare superficială a riscurilor geotehnice. Pământul, … - Gabriel Florea: „Plafonul cash a blocat cash flow-ul firmelor”. AUR cere schimbarea legii
Plafonul impus de stat pentru plățile în numerar a devenit una dintre cele mai absurde măsuri adoptate în ultimii ani, lovind direct în mediul de afaceri și sufocând activitatea economică a mii de firme. Într-o conferință recentă, deputatul AUR Gabriel Florea a explicat clar cum această limitare artificială a transformat România într-una dintre cele mai restrictive țări din Europa în privința circulației numerarului. Florea a subliniat că măsura nu a redus evaziunea, așa cum pretindea guvernul, ci a blocat pur și simplu cash flow-ul companiilor, în special al celor mici și mijlocii. În loc să ajute economia, plafonul a creat …
