Universitatea Oxford: Explozie a cazurilor de covid după introducerea obligativității purtării măștilor de protecție

După introducerea obligativității portului măștilor inclusiv în aer liber de către autorități, câteva date din Europa și SUA confirmă că purtarea maștilor nu aduce o reducere a infecțiilor cu coronavirus.

România se poate adăuga în această secvență statistică ce arată că majorarea numărului de cazuri de infecții cu noul coronavirus a fost independentă de obligativitatea măștii, chiar dacă nivelul de conformare a fost și este ridicat. Dincolo de expunerea mediatică a COVID-19, realitatea trăită nu arată că avem o catastrofă medicală. O întrebare pusă în America are sens și la noi: „Dacă oamenii nu ar mai purta măști, cât de repede am uita că este o epidemie pe undeva?”

Articolul care surprinde evoluția dinamicii cazurilor la milionul de locuitori în mai multe state arată că masca nu și-a îndeplinit scopul pentru care a fost promovată. Ea reprezintă doar un artefact al perioadei de panică de la începutul primăverii, dar și un impediment pentru întoarcerea societății la normal.

În Germania, purtarea măștii pe scară largă a fost introdusă la sfârșitul lunii aprilie, când numărul de cazuri active era deja în declin, dar nu a oprit cu nimic creșterea pe noi vârfuri către toamnă, așa cum se vede pe graficul atașat.

„Măștile dezumanizează și, în mod ironic, servesc drept principală formă de a ne face să ne reamintim că ar trebui să ne fie frică”, scrie The Federalist care subliniază că la trecerea verii efectul obligativității, inclusiv la exterior, a fost mic asupra dinamicii de cazuri și în Spania, deși țara are raportată una dintre cele mai bune rate de conformare din Europa.

În România, orașul Cluj-Napoca, ce a avut încă din august unele din cele mai drastice prevederi privind portul măștii, indica pentruîn septembrie-octombrie și cel mai mare număr de infectări raportate. Practic, cerința măștii nu preîntâmpină cu nimic o creștere explozivă a cazurilor, după cum o arată și evoluția din Franța, unde a fost depășit pragul celor 1.500 de cazuri la milionul de locuitori.

Centrul pentru medicină a Universității Oxford spune că măștile nu aveau un efect semnificativ nici în întreruperea gripei sezoniere, atât în ansamblul populației, cât și în rândul cadrelor medicale și ca urmare era de așteptat ca nici asupra epidemiei noului coronavirus să nu aibă rezultate deosebite. Marea Britanie a introdus obligativitatea măștii în timpul verii, când incidența cazurilor era foarte mică, iar aceasta doar a precedat explozia din luna septembrie.

„Utilizarea universală fără bază științifică a acoperitoarelor faciale este așadar mai apropiată de superstiția medievală decât de știință, dar foarte multe instituții puternice au investit prea mult capital politic în narațiunea măștilor la acest moment, așa încât dogma este perpetuată”, scrie publicația The Federalist care arată că în Belgia valul de toamnă al COVID-19 a evoluat perpendicular, fără a avea opreliști de la mască.

Efectul de protejare, într-adevăr, arată că este minim. De altfel, și în România, produsul vândut și care este purtat de majoritatea românilor are denumirea standard de „acoperitoare facială”, pentru a se îndepărta echivocul că ar fi „mască de protecție”. Pe piața internă, cele mai utilizate măști au pe specificația de produs faptul că nu asigură protecția la infectarea cu SARS-CoV2, probabil în interesul comercial al producătorilor și intermediarilor de a se feri de litigii în justiție cu cei care ulterior vor fi contractat virusul. O evidență o arată chiar Italia, unde explozia de cazuri a venit exact la introducerea obligativității măștii.

Nu numai că masca nu protejează, dar ironia face ca de multe ori corelațiile să fie inverse. Spre exemplu, în Europa, țările care nu au cerințe imperative au unele din cele mai mici rate de infectare pe cap de locuitor.

Martin Kullendorf, profesor de medicină la Universitatea Harvard, deplânge starea în care a ajuns comunitatea științifică atunci când a abordat problematica urmăririi virusului. Carantinările masive și măștile sunt practici medievale și aruncă peste bord secole de cuceriri în știința medicală. „După 300 de ani, Epoca Luminilor a luat sfârșit”, spune acesta.

California, unul din statele americane care a avut cele mai drastice restricții de circulație și care a introdus purtarea pe scară largă a măștii încă din luna iunie experimentează deja al 3-lea val de recrudescență al noului coronavirus.

New England Journal of Medicine, cea mai veche publicație de profil din SUA, arată pe un studiu efectuat în rândul a 1.600 de cadre medicale că măștile au filtrat doar 3% din particulele expectorate și concluzia este că „purtarea măștii în afara centrelor medicale oferă prea puțină protecție – dacă oferă vreuna – față de infecții”. În statul american Hawaii, se vede explozia de cazuri COVID-19 a survenit exact după a 2-a rundă de intervenții, când acoperitoarea facială a devenit o cerință și pentru mediul exterior.

Ironia face ca de multe ori chiar cei care prescriu rețeta să nu o respecte sau să nu creadă în ea. Spre exemplu, guvernantorul Tom Wolf din statul american Pennsylvania, promotor al măștii, a fost surprins pe camere, spunând că totul este un teatru politic.

Deși statul Texas a introdus recomendarea purtării măștii, fostul congresman Ron Paul, la un moment dat și candidat la președinția SUA în competiția din Partidul Republican, nu a purtat niciodată. Percepe presiunea autorităților ca venind în sensul unei secvențe de măsuri restrictive care testează supunerea populației. „Pentru mine masca este simbolul obedienței față de stat”, a afirmat Paul, de profesie medic. Statisticile îi dau dreptate. Statul Texas nu performează mai bine la nivelul cazurilor de infectare cu noul coronavirus pe cap de locuitor decât Georgia, unde nu s-a pus problema introducerii măștii. Comparația dintre cele 2 state americane este un alt exemplu de corelație inversă între gradul de purtare a măștii și situația epidemiologică.

Nu este vorba numai despre cazurile raportate, dar și de nivelul deceselor prinse în statistică. Traiectoria nivelului de mortalitate între statul New York, Texas, Georgia și Suedia (unde este recomandare expresă în sensul nepurtării măștii) arată că butada „Port mască pentru ca să salvez vieți” ține mai degrabă de resorturi psihologice decât de o realitate trăită și surprinsă de statistici.

Publicația The Federalist spune că sunt seturi de date extinse și în mai multe arii geografice care reprezintă dovezi științifice covârșitoare că masca nu funcționează. Comunitatea oamenilor de știință acordă prea puțină atenție unor cazuri precum Suedia sau statul american Georgia care arată că acoperitoarele faciale nu sunt o condiție a menținerii la niveluri acceptabile a ratelor de infectare.