Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza
Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- Este oficial! Bulgaria intră în zona euro. România mai are de așteptat
Bulgaria va adopta moneda unică europeană de la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro. În timp ce vecinii de la sud fac pasul decisiv, România rămâne în afara mecanismului ERM II și are o perspectivă îndepărtată pentru aderare. Consiliul Uniunii Europene a aprobat oficial aderarea Bulgariei la zona euro, stabilind … - Bolojan lovește din nou: al doilea val de austeritate aduce tăieri dure și restructurări masive
Premierul Ilie Bolojan anunță un nou pachet de măsuri care promite „echitate și eficiență”, dar aduce în realitate restructurări, reduceri de indemnizații și reforme dureroase pentru administrația publică, companiile de stat și beneficiarii de pensii speciale. Guvernul își asumă din nou răspunderea, fără dezbatere parlamentară. Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni în Parlament un al … - Nicușor Dan sfidează opinia publică și face o numire-șoc la CCR: Dacian Cosmin Dragoș, impus în tăcere totală
Fără consultări, fără transparență, fără explicații, președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată în spatele ușilor închise, într-un stil care amintește mai degrabă de practicile netransparente ale vechii clase politice decât de promisiunile sale de reformă. Nicușor Dan, un președinte care promitea schimbarea și onestitatea … - Europarlamentarul Adrian Axinia (AUR): Moțiunea depusă de AUR împotriva Ursulei a deranjat birocrația europeană
Europarlamentarul AUR, Adrian Axinia, a declarat tranșant că moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Ursulei von der Leyen a zguduit din temelii confortul birocrației europene. Inițiativa curajoasă a grupului conservator din care face parte AUR a fost un semnal clar că Europa nu poate fi condusă de o mână de nealeși care nu dau … - Marius Lulea (AUR): De ce nu taie de la parlamentari? De ce nu taie de la partide?
În plină criză economică, Guvernul Bolojan crește taxele pentru românii care muncesc cinstit, dar nu atinge niciun privilegiu al clasei politice. În acest context, prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, lansează o întrebare simplă, dar devastatoare: „De ce nu taie de la parlamentari? De ce nu taie de la partide?” Românii suportă taxe mai mari, TVA de …
