Înainte de vacanţa de vară a instituțiilor Uniunii Europene, politicienii Comisiei pentru Drepturi Civile, Afaceri Interne și Justiție (LIBE) a Parlamentului European (PE) și ai Comisiei pentru Afaceri Constituționale (AFCO) și-au exprimat îngrijorarea cu privire la președinția ungară din 2024, la întâlnirea lor comună.
În vederea analizării posibilităţilor Parlamentului European în legătură cu preşedinţia ungară la Consiliul Uniunii Europene a fost invitată şi Comisia Meijers, care se ocupă de exercitarea preşedinţiei rotative a Consiliului European, ai cărui experţi juridici au subliniat că parlamentul nu are o marjă de manevră semnificativă în această chestiune. Comisia Meijers, fondată de avocați și civili olandezi, pe lângă apărarea drepturilor şi valorilor democratice ale UE adoptă o atitudine şi în apărarea migraţiei.
În sistemul de rotație al președinției Consiliului UE, consiliul însuși este legiuitorul, care determină funcționarea președinției, a declarat în Parlamentul European John Morijn, membru al Comisiei Meijers, în fața membrilor LIBE și AFCO. Deşi în opinia profesorului asistent de drept european al drepturilor omului la Universitatea din Groningen poate fi contradictoriu faptul că procedura activată conform Articolului 7 din Tratatul UE este în desfășurare împotriva Ungariei și Poloniei, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a emis hotărâri de condamnare a ambelor state membre, iar Comisia Europeană a formulat, la rândul ei, cele mai negative observaţii cu privire la aceste două țări, totuși Parlamentul European poate propune cel mult modificarea preşedinţiei rotative.
Ungaria, sărită de la președinția rotativă?
Specialiştii au arătat că Parlamentul European poate defini reguli pe baza cărora „descalifică anumite state membre de la președinția rotativă”, însă „nu ar fi obligatoriu din punct de vedere juridic, ci ar demara o dezbatere”.
În lumina prezentării făcute de experţi, politicienii de stânga prezenţi la întâlnire au ajuns la concluzia că trebuie să continue exercitarea presiunilor politice asupra Ungariei și Poloniei. De exemplu, Sophie in ‘t Veld (Renew), politician olandez, care critică în mod sistematic Ungaria, a considerat că Parlamentul European ar putea reduce la minimum cooperarea cu președinția ungară.
„Nimeni nu a scris vreodată că ar trebui să fim în legătură cu președinția Consiliului UE”, a spus Sophie in ‘t Veld, care a adăugat că astfel Parlamentul European „și-ar face viața mai bună și dacă Consiliul UE vrea președinția ungară, aceasta este problema sa”.
De menționat că există șanse mari ca politicianul olandez să nu mai fie prezent în Parlamentul European în timpul președinției ungare din 2024, deoarece noul său partid, Volt, i-a respins nominalizarea sa pentru un nou mandat de europarlamentar.
Printre cei mai vocali critici ai Ungariei s-a numărat și politicianul verde german, Daniel Freund, care, repetând recentul său discurs de la Strasbourg, s-a lăudat că, datorită activităţii lor, au fost înghețate 28 de miliarde de euro din fondurile UE care li se cuveneau Ungariei. Potrivit politicianului, acesta este un rezultat atât de mare încât nici măcar modificarea președinției rotative nu ar fi un obstacol. Totodată a deplâns că înghețarea fondurilor „nu are efecte secundare pentru omul de pe stradă”.
Daniel Freund a mai subliniat că nu merită să fie stabilită pentru toate statele membre faptul că deţinerea preşedinţiei rotative presupune ca acestea să nu fie supuse procedurii privind statul de drept, deoarece ar provoca rezistență din partea lor. În opinia, sa trebuie definite două condiţii, iar drept bază a indicat raportul Delbos-Corfield adoptat de Parlamentul European, în care Ungaria a fost definită drept o „autocrație electorală”. Potrivit lui Freund, în cazul Ungariei, aceasta nu este o țară pe deplin democratică, astfel că trebuie exercitate în continuare presiuni asupra sa.
În timpul așa-numitului „schimb de opinie”, avocatul independent al Comisiei independente Meijers, John Morijn, a mai menţionat că Parlamentul European trebuie să răspundă sistemelor iliberale. Iar referitor la preşedinţia rotativă poloneză, și-a exprimat speranța că va avea loc o schimbare a guvernului în Polonia. „Să sperăm că vor exista schimbări în Polonia după alegeri”, a spus John Morijn.
În cadrul reuniunii LIBE-AFCO, implicarea Ungariei și Poloniei în procedura privind statul de drept a fost amintită de mai multe ori de către reprezentanții de stânga. Potrivit experților în drept, ar fi o modalitate fezabilă pentru Parlamentul European ca în timpul președinției ungare să nu fie discutate, de exemplu, chestiuni legate de statul de drept.
Polonia urmează după Ungaria
În asemenea situaţie şi discuţiile cu Consiliul asupra problemelor statului de drept ar trebui exclusă și în cazul Poloniei, care urmează să preia președinția după Ungaria ceea ce ar însemna că timp de un an nu s-ar lua nicio decizie majoră în astfel de chestiuni.
Cu toate acestea, aşa cum au mai spus şi experții juridici invitați, Parlamentul European nu are nicio influență nici pentru a defini subiectele Consiliului. Însă merită de remarcat faptul că unul dintre obiectivele principale ale președinției ungare este lansarea unor reforme în cadrul instituțiilor UE care să asigure că și în instituțiile UE prevalează criteriile privind statul de drept.
