Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza

Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.

La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.

Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.

Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.

În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.

Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.

Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.

Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.

În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.

Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.

Sursa: Agerpres

• 
  Reațeaua SANADOR: Nosocomiale, extorcarea pacienților și decese suspecte. Val de plângeri și dosare penale înregistrate pe numele dr. Victor Costache pentru ucidere din culpă, vătămare din culpă, zădărnicirea combaterii bolilor, abuz în serviciu, înșelăciune, fals și uz de fals
  Într-un sistem de sănătate măcinat de lipsuri, spitalele private au fost mult timp percepute de publicul românesc drept veritabile sanctuare ale siguranței, profesionalismului și transparenței, locuri unde pacienții își investesc economiile de o viață pentru a cumpăra garanția supraviețuirii. Această iluzie a perfecțiunii este însă spulberată de o serie de documente oficiale, plângeri penale și …
• 
  Primarul Timișoarei pierde mandatul și nu mai poate ocupa funcții publice până în 2030. Ce se întâmplă cu funcția de președinte al USR
  Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a fost declarat în stare de „conflict de interese” de Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce atrage pierderea mandatului de edil al Timișoarei. Agenția Națională de Integritate (ANI) a susținut că edilul a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care implica o societate în cadrul …
• 
  Acuzat de crime și extorcarea pacienților, fostul ministru al Sănătății a cerut în instanță suspendarea unui grup de Facebook
  Victor Costache, fostul ministru al Sănătății, a solicitat în instanță închiderea unui grup de Facebook pentru că se simte ”hărțuit digital”. El a dat-o în judecată pe fondatoare, fiica unui fost pacient care a decedat. Pe numele doctorului Costache există un val de plângeri și dosare penale pentru ucidere din culpă, vătămare din culpă, zădărnicirea …
• 
  Odeta Nestor, baroneasa de la Princess Casino propunere de arestare preventivă în dosarul mitei pentru Ciprian Ciucu. Denis Rifai, denunțător în dosar
  Un cutremur de proporții a lovit la temelia sistemului politic și a industriei jocurilor de noroc din România. Ceea ce părea a fi o simplă investigație de rutină a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) s-a transformat rapid într-un mega dosar de corupție, expunând o rețea de tip mafiot care a capturat instituțiile statului, a fraudat bugetul …
• 
  Ciprian Ciucu, plasat de DNA sub control judiciar pentru luare de mită
  Primarul general al Capitalei, prim-vicepreședinte al PNL și un apropiat al lui Ilie Bolojan, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile de către procurorii anticorupție. El este acuzat de luare de mită, în perioada noiembrie-decembrie 2025, când era primar al Sectorului 6, a anunțat oficial DNA. Ciucu nu are interdicția de a-și exercita …