SocialȘtirile 60m.RO

Un judecător a deschis proces pentru blasfemie Ministerului de Interne

Un judecător de la Curtea de Apel Bacău a dat în judecată, la trei instanțe diferite, Ministerul Afacerilor Interne și pe ministrul de interne Marcel Vela, cerând anularea parțială a două prevederi din Ordonanțele Militare nr. 1 și 2/2020, care interzic participarea credincioșilor la slujbele religioase ținute în lăcașurile de cult. Este vorba despre magistratul Ioan Petrescu, în vârstă de 53 de ani, care cere Curților de Apel Iași, Galați și Brașov să constate că aceste interdicții aduc atingere libertății de conștiință și libertății religioase, atrăgând atenția că pârâtul, în speță Ministerul de Interne, a încălcat limita componentei proprii în punerea în aplicare a Decretului prezidențial prin care a fost instituită starea de urgență, dar şi libertatea fundamentală a conştiinţei cetăţenilor români credincioşi ortodocşi. Toate cele trei acțiuni au fost depuse în trei instanțe diferite la data de 7 aprilie 2020. Prima a intrat pe rolul Secției de Contencios Admninistrativ și Fiscal a Curții de Apel Iași, și are în vedere anularea parțială a articolului 2 din Ordonanța Militară nr. 1/2020, emisă de Marcel Vela, contrasemnată de premierul Ludovic Orban. Judecătorul Ioan Petrescu are calitatea de reclamant, în timp ce Ministerul Afacerilor Interne și ministrul Vela au calitatea de pârâți. Dosarul va fi chiar astăzi luat în discuție, pe fond, începând cu ora 11.00.

A doua acțiune a fost depusă la Curtea de Apel Galați și a intrat, de asemenea, pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal. Reclamantul Ioan Petrescu solicită anularea articolului 2 din Ordonanța Militară nr. 2/2020, chemând în judecată, în acest proces, doar Ministerul Afacerilor Interne. Primul termen de judecată, pe fond, a fost stabilit pentru data de 23 aprilie 2020, începând cu ora 8.30. Cea de-a treia acțiune a fost înaintată Curții de Apel Brașov și vizează, ca și acțiunea de la Curtea de Apel Iași, anularea articolului 2 din prima Ordonanță Militară, fiind chemați în judecată atât Ministerul de Interne, cât și ministrul Marcel Vela. Curtea de Apel Brașov nu a alocat încă un prim termen de judecată, pe fond, în această cauză. 

 Articolele invocate ar încălca Constituția 

Cele două articole pe care judecătorul Ioan Petrescu le vrea anulate se referă, pe de o parte, la faptul că „se suspendă toate activitățile culturale, științifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear și de îngrijire personală, realizate în spații închise” și, pe de altă parte, la faptul că „se pot oficia slujbe în lăcașurile de cult de către slujitorii bisericești/religioși, fără accesul publicului, slujbele putând fi transmise în mass-media sau on-line. Se pot efectua acte liturgice/religioase cu caracter privat (nunți, botezuri, înmormântări, la care pot participa maximum 8 persoane, precum și pentru împărtășirea credincioșilor bolnavi la spital sau la domiciliul acestora”.
Conform Ziarului de Iași, care a studiat acțiunea depusă de judecător, magistratul Ioan Petrescu arată că prima ordonanță militară adoptată în starea de urgență încală prevederile constituționale care precizează că libertatea credințelor religioase nu poate fi îngrădită sub nicio formă.  

Primul proces se judecă astăzi

 Așa cum precizam, chiar astăzi Curtea de Apel Iași trebuie să judece acțiunea colegului de la Bacău și, dacă o vor admite, acestea vor avea un efect general asupra modului în care se vor desfășura evenimentele religioase din această perioadă a sărbătorilor. „Cum, prin interzicerea accesului publicului – în speţă a credincioşilor – la serviciu religios care are loc în biserică fără ca Decretul de instituire a stării de asediu să prevadă măcar o restrângere a libertăţii conştiinţei, dispoziţiile atacate au fost emise cu exces de putere deoarece, pe de o parte, pârâtul a încălcat limita componentei proprii în punerea în aplicare a respectivului Decret, dar şi libertatea fundamentală a conştiinţei cetăţenilor români credincioşi ortodocşi (…) Contrar acestor limite ale restrângerii, dispoziţiile a căror anulare o solicit suprimă componenta exterioară a dreptului de libertate religioasă – manifestarea publică a credinţei prin participarea la slujbele religioase în lăcaşul de cult, componentă în lipsa căreia componenta internă devine iluzorie, deci libertatea de credinţă religioasă devine practic inexistentă, întrucât, pentru credincioşii sănătoşi este interzis actul esenţial al comuniunii cu Divinitatea – în persoana Fiului lui Dumnezeu Iisus Hristos – şi anume împărtăşania cu trupul şi sângele Domnului, măsură fără precedent în istoria României. (…). Obligarea poporului credincios (numit în ordonanţă public) să rămână acasă, în timp ce preotul slujeşte liturghia, goleşte de sens actul liturgic în sine şi reprezintă o ingerinţă nepermisă a statului în rânduiala liturgică a Bisericii Ortodoxe”, arată magistratul în acțiunea formulată.  


Magistratul acuză Ordonanțele Militare de cultivarea blasfemiei

Judecătorul în cauză merge și mai departe cu argumentația făcută în fața celor trei instanțe de judecată, arătând că interdicţia aplicată creştinilor de a veni în noaptea de Înviere la biserică, care e, simbolic, mormântul gol al Mântuitorului, face ca preoţii slujitori să nu transmită mesajul Învierii nimănui, iar Învierea însăşi să nu se adreseze nimănui, ceea ce este inadmisibil. „Pe parcursul istoriei poporului român, s-au consemnat mai multe epidemii de holeră, ciumă sau alte boli contagioase, dar nicăieri în istorie nu există consemnată o măsură de întrerupere a slujbelor bisericeşti în perioada Paştilor”, mai susține Ioan Petrescu. Magistratul adaugă faptul că Ordonanțele Militare ale Guvernului Orban „introduc ideea că împărtăşirea de la acelaşi Potir ar putea fi sursă de infectare, în ciuda faptului că această Împărtăşire se practică frecvent în capelele spitalelor de boli infecţioase, iar a afirma că Trupul şi Sângele lui Hristos sunt vehicule ale bolii este o blasfemie. Toate aceste idei cultivă necredinţa, blasfemia şi delăsarea religioasă, punând în discuţie însăşi existenţa libertăţii de conştiinţă religioasă”.

Back to top button