Un economist critică salariile și cheltuielile de la banca centrală. „România fierbe, iar BNR cumpără fructe de mare de milioane de lei??”. Ce venit are Isărescu
Economistul Radu Georgescu trage un semnal de alarmă cu privire la cheltuielile și salariile de la Banca Națională a României, într-un moment în care țara se confruntă cu deficit bugetar și cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. În timp ce populația strânge cureaua, BNR aprobă cheltuieli de milioane pe produse de lux și majorează salariile angajaților cu 20%.
Românii, deja împovărați de scumpiri, taxe crescute și un deficit bugetar în creștere, sunt din nou sfidați de elitele bugetare. De data aceasta, în centrul criticilor se află Banca Națională a României (BNR), despre care economistul Radu Georgescu, fost director financiar într-o bancă din România, a făcut o serie de dezvăluiri explozive.
În mai multe postări, Georgescu critică dur salariile uriașe de la BNR, comparându-le cu cele ale altor bănci centrale europene.
„Laurențiu a comparat salariile de la BNR cu salariile de la celelalte bănci centrale din Europa. A observat că salariul guvernatorului din România este de 3 ori mai mare decât salariul guvernatorului din Polonia!!”, scrie economistul Radu Georgescu.
Mai mult, economistul atrage atenția asupra cheltuielilor de-a dreptul șocante prevăzute în bugetul BNR pentru anul 2025.
„Alexandra a stat sâmbătă și a căutat prin site-ul BNR. A descoperit că BNR a bugetat în 2025 cheltuieli de 14 mil lei pentru carne, fructe de mare, legume și lactate!!! Poftim?? România fierbe, iar BNR cumpără fructe de mare de milioane de lei??”, mai scrie Georgescu.
În contextul în care România are una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din UE, Georgescu sugerează că poate o soluție ar fi înlocuirea conducerii BNR cu specialiști din Polonia:
„Poate nu ar fi o idee rea să fie aduși polonezi la BNR, pentru că Polonia are o inflație mult mai mică decât România.”
Propunerile sale merg chiar mai departe: un control civic al banului public, inspirat de modelul elvețian.
„Politicienii ne promit că vor rezolva deficitul bugetar în 2 ani. Cred că dacă ne implicăm noi voluntar, rezolvăm deficitul în 2 luni arătând unde se fac cheltuielile inutile. Ar fi bine să facem o solicitare colectivă ca toate instituțiile de stat să publice lunar cheltuielile. Le vom verifica noi. Ideal ar fi să aprobăm toate cheltuielile statului. Ca în Elveția, unde cheltuielile statului se aprobă prin referendum”, adaugă economistul.
Ce venit are guvernatorul BNR, Mugur Isărescu
Potrivit declarației de avere, guvernatorul Mugur Isărescu a încasat în 2023 un salariu net lunar de 85.238 lei, echivalentul a aproximativ 17.100 euro. La acest venit se adaugă pensia, ducând totalul anual la peste 1,4 milioane lei.
Comparativ, guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapiński, are un salariu mediu net lunar de 15.784 euro – mai mic decât cel al lui Isărescu, în condițiile în care Polonia gestionează inflația cu rezultate mult mai bune decât România.
Salariile de la BNR cresc cu 20% în timp ce populația suportă noi taxe
Într-o altă postare, Radu Georgescu critică decizia de majorare a salariilor din BNR chiar în timpul negocierilor guvernamentale privind reducerea cheltuielilor bugetare.
„În timp ce politicienii vor să ne crească taxele, salariile celor de la BNR, care sunt tot bugetari, au crescut cu 20% anual!!! Salariile totale anuale au ajuns la 500 milioane lei!!! Vezi aici bilanțul BNR (cauți după Cheltuieli cu personalul). Poate nu știai, angajații BNR primesc anual prime în valoare de 3 salarii nete!! (…) sunt vreo 200 de Directori. Un director la BNR are până la 50.000 lei”, scrie economistul.
Această discrepanță între sacrificiile cerute populației și privilegiile menținute în instituțiile publice, în frunte cu BNR, este emblematică pentru starea de disfuncționalitate a statului român.
În loc să servească interesul public și stabilitatea economică, instituții precum BNR devin simboluri ale risipei și ale disprețului față de contribuabili. Iar în timp ce românii îndură creșteri de taxe și prețuri, aparatul bugetar de elită continuă să trăiască în lux, pe bani publici.
