Ultimul val de transparență. Declarațiile de avere ale funcționarilor se publică pentru ultima oară în forma completă
În curând, românii nu vor mai avea acces la informațiile financiare complete ale celor care ocupă funcții publice. După decizia Curții Constituționale și iminenta modificare legislativă, declarațiile de avere vor exclude datele despre veniturile soților și copiilor majori. Ce urmează să se publice acum ar putea fi ultimele declarații de avere complete la care publicul are acces.
România se pregătește să renunțe oficial la una dintre cele mai importante forme de control civic asupra integrității funcționarilor publici. Declarațiile de avere în forma completă sunt pe cale să devină istorie. Ultimele documente vor fi publicate în perioada imediat următoare, dar ele vor marca sfârșitul unei epoci în care cetățenii puteau evalua și compara patrimoniile demnitarilor inclusiv prin prisma veniturilor familiei.
Conform noilor modificări legislative impuse în urma unei decizii a Curții Constituționale a României, datele referitoare la veniturile soțului, soției și ale copiilor majori nu vor mai fi obligatorii în declarațiile de avere. Motivul invocat este protejarea vieții private și riscurile de profilare generate de evoluția inteligenței artificiale. În realitate, spun voci din societatea civilă, acesta este un pas înapoi major în ceea ce privește transparența și responsabilitatea în funcția publică.
Declarațiile de avere erau până acum o sursă crucială pentru presă, ONG-uri și cetățeni interesați de modul în care angajații statului își acumulează bunurile, își gestionează averea și își justifică stilul de viață. Eliminarea acestor informații din documentele oficiale creează un vid de responsabilitate și deschide larg ușa pentru conflicte de interese sau disimularea averii prin intermediul membrilor de familie.
Mai grav este faptul că acest nou cadru legal le oferă funcționarilor posibilitatea de a muta bunurile și veniturile semnificative pe numele soților sau al copiilor, scăpând astfel de obligația declarativă și, implicit, de orice formă de verificare publică. În lipsa unei raportări complete, orice formă de control independent devine imposibilă, iar cetățeanul de rând rămâne fără pârghii de monitorizare.
Declarațiile care urmează să fie publicate în această perioadă, cele aferente anului fiscal anterior, vor fi ultimele în care publicul va putea vedea o imagine completă a patrimoniului funcționarilor. După intrarea în vigoare a noii legi, tot ceea ce ține de averea familială va deveni invizibil pentru public. Astfel, România riscă să intre într-o eră în care transparența este doar un cuvânt gol în discursul politic, iar verificarea averilor devine un privilegiu rezervat instituțiilor, nu un drept democratic al cetățenilor.
Este un semnal de alarmă care ar trebui să genereze reacții din partea presei, a societății civile și a tuturor celor care mai cred în responsabilitate și integritate publică. Dacă amputarea transparenței trece acum fără opoziție, următorul pas ar putea fi chiar eliminarea completă a declarațiilor de avere din spațiul public. Iar atunci, întrebarea rămâne. Cine îi mai controlează pe cei care ne conduc?
