UE redeschide poarta către o nouă criză financiară. BCE avertizează: „Risc de noi bule speculative”
Uniunea Europeană intenționează să readucă în prim-plan o practică bancară controversată, considerată una dintre cauzele centrale ale colapsului financiar global din 2008. Banca Centrală Europeană avertizează că relansarea pieței de securitizare ar putea crea noi bule speculative și riscuri ascunse în bilanțurile băncilor, în timp ce Comisia Europeană insistă că este o mișcare necesară pentru a stimula economia blocului comunitar.
Uniunea Europeană pregătește relansarea unei practici financiare considerate responsabilă pentru una dintre cele mai grave crize economice din ultimele decenii. Marți, Comisia Europeană va prezenta un pachet legislativ menit să revigoreze piața de securitizare, o metodă financiară aproape abandonată în UE după prăbușirea sistemului bancar în 2008.
Securitizarea presupune reîmpachetarea unor credite, precum cele ipotecare sau de consum, și revânzarea acestora către investitori. Această tehnică, explicată într-un mod accesibil publicului larg de actrița Margot Robbie în filmul „The Big Short”, le permite băncilor să scoată anumite credite din bilanțuri și astfel să-și facă loc pentru noi împrumuturi. Înainte de criza financiară din 2008, băncile americane au folosit intens securitizarea, vânzând inclusiv cele mai riscante împrumuturi, cunoscute sub denumirea de „credite subprime”, ceea ce a dus la explozia unei bule imobiliare și, în final, la colapsul sistemului financiar global.
Acum, Comisia Europeană vede în securitizare o soluție pentru revigorarea economiei europene. Rapoarte elaborate de personalități influente, precum foștii premieri italieni Enrico Letta și Mario Draghi, susțin această direcție, afirmând că relansarea securitizării ar stimula investițiile și ar facilita creditarea firmelor. Inițiativa face parte dintr-un efort mai larg de a impulsiona creșterea economică în Uniune, aflată în prezent într-un impas profund.
Guvernele unor state importante, printre care Franța și Germania, susțin deschis relaxarea regulilor impuse după 2008 și au făcut presiuni în acest sens, argumentând că băncile au nevoie de mai multă flexibilitate pentru a finanța economia. Ideea a fost preluată și susținută politic la cel mai înalt nivel de către Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, care a transformat proiectul într-o prioritate după realegerea sa din iulie 2024.
Băncile europene sunt favorabile acestei inițiative deoarece reglementările mai puțin stricte le-ar reduce cerințele de capital și le-ar permite să aloce fonduri suplimentare către alte activități. În teorie, acest lucru ar însemna mai multe credite pentru companii și pentru populație.
Totuși, Banca Centrală Europeană avertizează că această relansare poate aduce riscuri majore. Relaxarea supravegherii prudențiale și eliminarea unor filtre de risc ar putea duce la reapariția acelorași pericole care au declanșat criza financiară globală. BCE subliniază că ascunderea riscurilor în bilanțurile băncilor și posibila formare a unor noi bule speculative ar putea avea consecințe dezastruoase pentru întreaga economie europeană.
Comisia Europeană speră că această mișcare va sprijini creșterea economică, însă numeroși experți și economiști rămân sceptici în fața unei strategii care readuce în actualitate instrumente financiare atât de riscante. Riscul unei noi crize devine astfel un preț pe care Uniunea este dispusă să îl joace în schimbul unei relansări economice rapide.
