UE întoarce spatele estului: accesul la fonduri europene, blocat pentru țările care nu dansează cum cântă Bruxelles-ul

Uniunea Europeană se pregătește să transforme complet modul în care sunt alocați banii europeni. Din 2028, fondurile vor fi acordate doar statelor care respectă „statul de drept”, în viziunea Bruxelles-ului. Subvențiile pentru agricultură, vitale pentru milioane de oameni din România, nu mai sunt sigure. Cu birocrația tot mai sufocantă și cu deciziile concentrate în mâinile câtorva lideri din Vest, țările est-europene se îndreaptă spre o perioadă de austeritate mascată și control politic total.

Europa se schimbă, iar schimbarea nu este deloc în favoarea noastră. Uniunea Europeană, sub conducerea Ursulei von der Leyen, pregătește un nou buget multianual (2028–2034) care va lovi direct în țările din estul continentului. De acum înainte, toate fondurile europene, inclusiv cele pentru agricultură, vor fi condiționate de respectarea așa-numitului „stat de drept”.

Tradus, asta înseamnă că banii europeni vor ajunge doar acolo unde Bruxelles-ul consideră că „valorile europene” sunt respectate. Nu contează neapărat ce fac guvernele, ci dacă sunt sau nu pe placul liderilor vest-europeni, care par hotărâți să transforme fondurile într-un instrument de control politic.

„Statul de drept este o condiție obligatorie pentru toate fondurile din bugetul Uniunii Europene”, a spus von der Leyen, într-o declarație care ar putea prevesti tăierea sprijinului financiar exact acolo unde e mai mare nevoie de el: în zonele sărace, în comunitățile agricole, în regiunile dependente de banii europeni pentru a supraviețui.

Această măsură nu vine întâmplător. Statele bogate, Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Finlanda, s-au săturat să finanțeze estul și cer, din ce în ce mai vocal, sancțiuni pentru țările care „nu se conformează”. Iar Bruxelles-ul le face pe plac, pregătind o strategie în care banii nu mai vin automat, ci doar dacă respecți linia oficială a UE, oricât de arbitrară ar fi aceasta.

Nici agricultura, domeniul care hrănește milioane de familii din România, nu mai este ferită de tăieri. Subvențiile vor putea fi suspendate oricând dacă o țară este acuzată de abateri de la „principiile democratice”. Practic, fermierii riscă să plătească prețul unor decizii politice luate la nivel înalt, fără ca ei să aibă vreo vină.

Comisia Europeană introduce și un mecanism nou: Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat, care va centraliza distribuția fondurilor pentru agricultură și coeziune într-un singur pachet, controlat de la Bruxelles. Bugetul, estimat la 865 de miliarde de euro, va fi gestionat cu „condiționalități inteligente”, adică filtre, piedici și posibilitatea de a opri finanțarea la primul pretext.

România, deși momentan nu este sancționată, se află într-un echilibru fragil. Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost înlocuit cu un sistem european care monitorizează toate cele 27 de state, dar aceleași suspiciuni și standarde duble rămân. Rapoartele oficiale susțin că România nu a încălcat statul de drept, dar voci din societatea civilă și mediul politic avertizează că evaluările sunt făcute cu părtinire și interese politice.

În acest nou context, țările din est riscă să fie puse la colț. Vor primi bani doar dacă acceptă fără crâcnire toate directivele venite din Vest. Suveranitatea națională se subțiază, iar viața românilor obișnuiți, de la fermieri la micii antreprenori, riscă să se înrăutățească. Sub pretextul „statului de drept”, Bruxelles-ul pregătește o epocă în care fondurile europene nu vor mai fi un sprijin, ci o monedă de șantaj.

Dacă România nu va ști să se impună și să-și apere interesele, vom duce-o mai rău decât oricând în ultimii ani. Iar viitorul va depinde nu de ce votăm noi, ci de cum suntem evaluați la Bruxelles.