Ucraina intră oficial în default: refuză plata unei datorii de peste 500 de milioane de dolari și alarmează creditorii internaționali

Pentru prima dată de la emiterea titlurilor legate de PIB, Ucraina anunță oficial că nu își va onora plata scadentă pe 2 iunie, în valoare de 665 de milioane de dolari. Gestul vine pe fondul unei economii devastate de război și al negocierilor eșuate cu investitorii. Cu acest pas, Kievul își asumă pierderea reputației de „debitor de încredere” și își tensionează relațiile financiare internaționale, într-un moment în care sprijinul extern devine tot mai incert.

Ministerul de Finanțe al Ucrainei a transmis vineri că nu va achita suma de 665 de milioane de dolari către deținătorii de titluri legate de PIB, ajunse la scadență pe 2 iunie. Este primul default de acest tip de la lansarea acestor instrumente financiare în 2015. Datoria totală legată de aceste „warranturi” este de 3,2 miliarde de dolari și variază în funcție de performanța economică a țării.

Această decizie vine după ce parlamentul ucrainean a aprobat în 2023 un moratoriu asupra plăților pentru aceste instrumente, intrat în vigoare pe 31 mai. Totuși, anunțul formal de neplată a fost făcut abia acum, când negocierile cu investitorii au eșuat.

„Ucraina rămâne angajată să implementeze o restructurare cuprinzătoare, echitabilă şi corectă a acestor instrumente financiare”, a transmis Ministerul de Finanţe într-un comunicat, invocând angajamentele asumate în acordul cu FMI și principiul tratamentului echitabil față de creditorii oficiali. Cu toate acestea, lipsa unei soluții convenite subminează încrederea piețelor și ridică semne de întrebare privind seriozitatea angajamentelor financiare ale Ucrainei.

Aceste titluri de tip „warrant”, indexate la evoluția economică, au fost create ca soluție temporară în criza din 2015, dar complexitatea lor le-a ținut în afara restructurării masive de 20 de miliarde de dolari realizate anul trecut.

Ministrul de Finanțe, Serhii Marchenko, a justificat decizia astfel: „Aceste titluri, legate de creşterea economică, au fost concepute pentru o lume care nu mai există.”

Între timp, negociatorul-șef al datoriei, Yuriy Butsa, a purtat discuții private la Londra pentru a-i „pregăti” pe creditori pentru inevitabilul anunț de default. El a susținut că Ucraina preferă un acord solid în viitor, chiar cu prețul ratării termenului-limită.

Deși o clauză de default încrucișat cu alte obligațiuni a fost eliminată în 2023, gestul Ucrainei riscă să erodeze complet imaginea de „bun debitor”, construită cu dificultate în ultimii ani. Până în prezent, consultanții și avocații care apără interesele creditorilor au evitat să comenteze public, semn că situația este considerată delicată.

Contextul economic al Ucrainei rămâne dramatic. PIB-ul a scăzut cu aproape 30% în 2022, iar redresarea din 2023 și 2024 a fost modestă, insuficientă pentru a reveni la nivelurile de dinainte de invazia rusă. Infrastructura energetică este în continuare țintă a atacurilor Moscovei, iar dependența de sprijinul financiar și militar occidental este totală.

În plus, relațiile încordate cu președintele american Donald Trump pun sub semnul întrebării continuitatea ajutoarelor SUA, iar negocierile de pace cu Rusia stagnează. Ucraina a condiționat participarea la viitoarea rundă de discuții de la Istanbul de primirea prealabilă a unui document oficial din partea Kremlinului.

Pe fondul unui tablou economic prăbușit și al unui sprijin internațional tot mai fragil, decizia de neplată marchează un moment critic pentru Ucraina și trimite un semnal de alarmă creditorilor globali.