Deputaţii turci au întredeschis uşa către NATO Suediei şi urmează să valideze definitiv aderarea acesteia la Alianţa Nord-Atlantică, după aprobarea Protocolului aderării în schimbul unui posibil angajament al Statelor Unite cu privire la avioane de tip F-16, relatează AFP.
Comisia Afacerilor Externe din cadrul Parlamentului turc a adoptat marţi Protocolul, după 19 luni de suspans, şi l-a trimis plenului Parlamentului în vederea unei adoptări defintive – o formalitate în orele şi zilele următoare, la o dată care nu a fost precizată încă.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a ”salutat” acest vot.
Turcia şi Ungaria sunt ultimele state membre ale NATO care opreasc calea către aderarea la NATO a Suediei, printr-o multiplicare a cerinţelor şi pretexte, pentru a-şi justifica poziţia.
Această decizie a fost salutată imediat de către ministrul suedez de Externe Tobias Billström:
”Ne bucurăm să devenim membri NATO”, a declarat el, citat pe site-ul televiziunii publice SVT Nyheter.
SCHIMBARE ÎN POLITICA SUEDIEI
Suedia şi-a depus candidatura odată cu Finlanda – care a aderat în aprilie -, după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022.
”Observăm o schimbare în politica Suediei, câteva hotărâri adoptate de tribunale”, declara luni, la postul NTV, Fuat Oktay, un deputat din cadrul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al lui Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Comisiei Afacerilor Externe din Parlamentul turc.
”Avem încă câteva cereri în vederea unor progrese suplimentare” în domeniul luptei împotriva terorismului, adăuga el, fără să ofere alte detalii.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan obiecta de la începutul procesului cu privire la o presupusă blândeţe a Stockholmului faţă de anumite grupări kurde pe care le consideră teroriste.
Se pare mai ales că, după o tăcere lungă a Washingtonului, o convorbire la telefon, la jumătatea lui decembrie cu peşedintele american Joe Biden, a sfârşit prin a învinge reticenţele lui Recep Tayyip Erdogan.
Anunţată drept o simplă formalitate în noiembrie, inclusiv de către ministrul de Externe Hakan Fidan – care evoca ”câteva săptămâni” -, examinarea Protocolului aderării a căzut după o singură reuniune.
La începutul lui decembrie, Recep Tayyip Erdogan adăuga drept o condiţie a ratificării Ankarei, o aprobare ”simultană” în Congresul american a unor avioane de vânătoare de tip F-16.
”TOATE ACESTE LUCRURI SUNT LEGATE”
”Toate aceste lucruri sunt legate”, avertiza el.
Turcia a jucat deja această carte într-o încercare de a obţine o undă verde americană a vânzării unor avioane de vânătoare F-16, de care are nevoie în vederea modernizării Forţelor Aeriene turce.
Guvernul american nu este ostil acestei vânzări, însă Congresul a blocat-o până acum din motive politice, între care tensiuni cu Grecia – şi ea stat membru NATO -, de care Ankara s-a apropiat recent.
”Pare de-acum evident că cele două procese vor avansa în paralel”, declară AFP directorul German Marshall Fund la Ankara, Ozgur Unluhisarcikli.
Însă, ”deşi lucrurile nu sunt legate, declraţiile Turciei şi ale preşedintelui său de susţinere a Hamas cu complicat şi mai mult procesul vânzării de F-16”, relevă acest expert.
În opinia sa, ”nu există cu adevărat un consens în Parlamentul turc şi nici în Congresul american”.
”Însă, dacă domnii Biden şi Erdogan dau dovadă de voinţa necesară, atunci putem spera la un deznodământ apropiat”, estimează el.
