Ordonanța austerității, pregătită de Guvernul Ciolacu, a reușit să stârnească nemulțumirea celor mai bogați angajați din instituțiile statului. După cele formulate de reprezentanții BNR, acum a venit și rândul angajaților din Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să ceară scoaterea de pe lista instituțiilor care ar urma să intre sub incidența prevederilor viitoarei ordonanțe.
Sindicaliștii au trimis în acest sens o scrisoare, care se întinde pe 10 pagini, premierului și președinților celor două Camere ale Parlamentului în care avertizează că „orice act de ingerință, care aduce atingere independenței financiare, periclitează îndeplinirea propriului mandat atribuit prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 93/2012, întrucât aceasta nu ar fi în măsură să dispună, în mod autonom, de resurse financiare suficiente pentru asigurarea activităților de autorizare, reglementare, supraveghere și control ale celor trei piețe financiare nonbancare”. Pe de altă parte, angajații instituției sunt nemulțumiți că anul acesta nu le-au fost plătite două prime și au început să strângă semnături pentru acționarea în judecată a conducerii.
Sindicaliștii cer prin intermediul acestei scrisori sprijinul premierului și președinților Camerei Deputaților și Senatului „în vederea ocrotirii independenței și autonomiei financiare a ASF” ca o premisă fundamentală de funcționare a autorității, ceea ce presupune „capacitatea Autorității de a dispune în mod autonom și independent de resursele sale”. Despre această scrisoare în care sunt invocate foarte multe motive în încercarea de a convinge Guvernul și Parlamentul să scoată bogații angajați ai ASF din Ordonanța austerității, surse parlamentare au declarat pentru cotidianul Jurnalul că îl are ca adevărat autor tocmai pe Nicu Marcu, președintele ASF.
Banii și independența, valorile ASF
„Începând cu data de 1 octombrie 2023 agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României și sunt autonome din punct de vedere funcțional și financiar datorează anual o taxă specială în procent de 80% aplicată asupra rezultatului net/rezultatului patrimonial/profitului contabil obținut…[…] dar nu mai puțin de 33% din valoarea veniturilor curente obținute ca urmare a aplicării tarifelor/taxelor indiferent de denumire acestora…. […]”, prevede proiectul Ordonanței austerității. În opinia angajaților ASF, această prevedere se află „în plină contradicţie cu criteriile de independenţă enunţate de organismele europene și internaționale (…), criterii care se referă la autonomia în execuţia bugetului alocat și care presupun că ASF poate dispune asupra utilizării bugetului, nefiind permise niciun fel de restricții în acest sens”.
Falimentele trecute sub tăcere
Pe de altă parte, „prin eventuala aplicare a dispoziţiilor Proiectului de Ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, se încalcă cerinţele şi recomandările anterior menţionate ale Băncii Mondiale, Comisiei Europene, Consiliului European și ale Parlamentului European, OECD, afectând totodată organizarea internă şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, ceea ce ar putea produce grave perturbări în activităţile de autorizare, reglementare, supraveghere şi control a entităţilor reglementate de A.S.F”, se mai precizează în scrisoare. A invoca perturbarea activității de supraveghere dacă se operează unele tăieri financiare este o exagerare a celor din ASF, în condițiile în care, având la dispoziție foarte mulți bani, ei poartă o mare vină pentru falimentul a șase societăți de asigurări în perioada 2015 – 2023, din care trei în ultimii trei ani, iar două în mandatul actualei conduceri a autorității.
Angajații sunt nemulțumiți. Vor plata primelor restante
Deși activitatea ASF are mari lacune, având în vedere falimentele pe care le-a supravegheat, cel puțin în perioada 2022-2023, angajații instituției sunt convinși că merită să primească în continuare prime pentru că așa scrie în contractul colectiv de muncă. De exemplu, în luna martie angajații ar fi trebui să încaseze prima de performanță pe anul trecut. În funcție de evaluarea făcută fiecărui angajat, primele variază între 50% -75%-100% din salariu. Anul acesta, prima de performanță nu a mai fost plătită, în urma scandalului izbucnit după falimentul celui mai mare asigurător RCA, compania Euroins România. În fiecare an, la începutul lunii iunie angajații sărbătoresc Zilele ASF, un motiv de mare bucurie, pentru că ele înseamnă în primul rând o primă substanțială, ea fiind egală cu un salariu. Nici această primă nu a fost plătită, iar acum sindicaliștii strâng semnături pentru a acționa în instanță conducerea instituției pentru plata primelor restante. În scrisoarea lor sindicaliștii spun că ASF „nu a acordat unele drepturi financiare pentru salariați (cu riscul demotivării personalului), iar o nouă măsură de reducere a salariilor rezultată din venituri și mai scăzute va impacta negativ calitatea resurselor umane deja afectată”. Calitatea resurselor umane invocată acum de sindicaliști este însă un subiect foarte controversat, având în vedere că ASF este instituția care s-a remarcat încă de la înființarea sa prin sistemul de pile, relații și neamuri care guvernează politica de angajări.
