Tun imobiliar cu acte în regulă: cum a ajuns liberalul Cristian Bușoi de la un drept litigios de 80.000 de euro la peste 12 milioane de lei din despăgubiri ANRP
În România tranziției, puține mecanisme au produs mai multe controverse și suspiciuni de îmbogățire rapidă decât sistemul despăgubirilor acordate de stat pentru proprietățile confiscate în perioada comunistă. Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) a devenit, de-a lungul anilor, scena unor adevărate tunuri financiare. Un astfel de caz îl privește pe europarlamentarul PNL Cristian Bușoi, care a ajuns să încaseze peste 12 milioane de lei în urma unei operațiuni bazate pe cumpărarea unui drept litigios la un preț infim.
Potrivit informațiilor publicate de presa centrală, schema a pornit de la un teren de aproximativ 2,5 hectare pentru care o persoană îndreptățită solicita despăgubiri. Dreptul litigios asupra despăgubirii a fost cumpărat pentru aproximativ 80.000 de euro de doi apropiați ai lui Bușoi. Ulterior, dosarul a fost soluționat de ANRP, iar valoarea despăgubirii stabilite a explodat până la 77,5 milioane de lei.
Despăgubirea nu a venit direct în bani, ci sub forma unor acțiuni la Fondul Proprietatea – mecanism folosit frecvent în acea perioadă pentru plata compensațiilor. În declarațiile de avere ale lui Cristian Bușoi au apărut milioane de acțiuni ale fondului, provenite din această operațiune. Valoarea lor cumulată, împreună cu dividendele încasate ulterior, a depășit pragul de 12 milioane de lei.
Diferența dintre suma inițială investită în dreptul litigios – aproximativ 80.000 de euro – și câștigul final ridică întrebări serioase despre modul în care a funcționat sistemul ANRP și despre accesul privilegiat al unor persoane la astfel de oportunități financiare. De altfel, dosarul a intrat în atenția procurorilor anticorupție, care au verificat inclusiv suspiciuni privind supraevaluarea terenului. Ancheta a fost însă clasată în 2019, fără trimitere în judecată.
Astăzi, Cristian Bușoi este europarlamentar din partea Partidului Național Liberal, fiind unul dintre politicienii cu vechime în structurile europene. În trecut a ocupat și funcții importante în administrația românească, inclusiv cea de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Cazul său rămâne însă emblematic pentru o perioadă în care despăgubirile pentru proprietățile confiscate de regimul comunist au devenit, pentru unii intermediari și oameni conectați politic, o adevărată mină de aur. În loc ca sistemul să repare o nedreptate istorică, în numeroase situații acesta a creat noi privilegiați – oameni care au cumpărat drepturi litigioase pe sume modeste și au ajuns ulterior să încaseze milioane de la stat.
Dincolo de legalitatea formală a unor astfel de tranzacții, problema reală rămâne una de moralitate publică. Într-o țară în care statul se luptă constant cu lipsa banilor pentru spitale, școli sau infrastructură, faptul că milioane de lei din buget au ajuns în buzunarele unor intermediari ai „drepturilor litigioase” continuă să alimenteze sentimentul că sistemul a fost construit pentru cei bine conectați, nu pentru adevărații proprietari deposedați.
