Președintele Trump a declarat pentru Harris Faulkner de la Fox News, într-un interviu exclusiv joi, că administrația sa „nu va lăsa Seattle să fie ocupat de anarhiști”.
„Dacă ar fi mai multă duritate, nu ați avea genul de devastare pe care l-ați avut în Minneapolis și în Seattle. Adică, să vedem ce se întâmplă în Seattle”, a declarat Trump pentru Faulkner. „Îți spun, dacă nu îndreaptă situația, o vom îndrepta noi.”
După zile de proteste în urma morții lui George Floyd, poliția din Seattle a părăsit clădirea din East Precinct, luni seară, în timp ce o mulțime de protestatari anti-poliție au creat baricade în zona înconjurătoare, declarând șase blocuri din cartierul Capitol Hill „autonome” și o „zone fără polițiști”.
De asemenea, președintele a calificat situația primarului din Seattle, Jenny Durkan, ca fiind „patetică” și a întrebat „A mai făcut asta până acum?” El a cerut, de asemenea, guvernatorului Washingtonului, Jay Inslee, să trimită trupele Gărzii Naționale pentru a restabili ordinea.
„Are mari trupe ale Gărzii Naționale, ca să poată face asta”, a spus Trump despre Inslee. „Dar într-un fel sau altul, se va termina. Acești oameni nu vor ocupa o porțiune majoră a unui oraș grozav.”
De asemenea, Faulkner a ridicat problema protestelor în urma morții lui Floyd, cerându-i lui Trump să explice ce înseamnă atunci când se descrie drept „președinte al legii și ordinii”.
„Ei bine, vom face multe lucruri, lucruri bune, dar trebuie să ne menținem puternică poliția și forțele de ordine”, a răspuns președintele. „Trebuie să-și poată face meseria bine. Trebuie să fie instruiți într-o manieră corectă. Trebuie să o facă bine. Din nou, un lucru trist este că sunt foarte profesioniști.”
„Dar când vezi un eveniment de genul acesta, ca cele opt minute de groază este o dizgrație”, a spus Trump despre videoclipul care-l înfățișează pe ofițerul de poliție din Minneapolis, Derek Chauvin, îngenuncheat pe gâtul lui Floyd, pe 25 mai.
„Atunci oamenii încep să se întrebe: ‘Ei bine, toți din poliție sunt așa?’ Nu știu, a adăugat el. „Poate că nu se gândesc la asta prea mult. Nu fac nicio diferență. Cert este că încep să spună: ‘Ei bine, poliția este așa.’ Poliția nu e așa. Adică, am văzut atât de multe lucruri incredibile, dar nu vezi asta … Nu o arată la televizor.”
Cu toate acestea, Faulkner a adăugat că rolul prezidențial tradițional de „consilier-șef” nu părea a fi la fel de important pentru Trump.
„El crede că rezolvarea problemelor economiei este modul în care îi va uni pe toți și îi va duce mai departe. El vrea să restabilească limitele bogăției persoanelor de culoare și să susțină această creștere care se întâmpla în comunitățile negre”, a spus Faulkner. „Așa vrea să abordeze problema asta”, a adăugat acesta, descriind abordarea lui Trump pentru foxnews.com.
- 2025, un an al urii și polarizării societății românești
2025 rămâne în istorie ca anul în care societatea românească a fost împinsă deliberat într-o stare de conflict permanent. Ura a devenit monedă de schimb publică, polarizarea, instrument politic, iar adevărul – o victimă colaterală. Nimic din toate acestea nu este întâmplător. Forțe oculte din interior, perfect sincronizate cu interesele Kremlinului, și-au făcut treaba metodic, pas cu pas, într-un stat slab, corupt și incapabil să-și apere propriile instituții. România a fost transformată într-un câmp de bătălie informațional. Nu între idei, nu între proiecte de țară, ci între tabere fabricate artificial, între frici cultivate obsesiv și resentimente alimentate zilnic. Spațiul public … - RETROSPECTIVA 2025 | Democrația românească făcută praf de politicienii corupți și jocurile mafiei de stat
Pe fondul unui an politic extraordinar de tumultuos, 2025 a adus României mai mult decât simple dezbateri electorale: a expus crăpăturile profunde ale sistemului democratic, a erodat încrederea publică în instituții și a transformat politica într-un câmp de luptă în care interesele de putere, corupția și manipulările au pus în pericol însăși esența democrației. La capătul acestui an dificil, România rămâne cu un electorat deziluzionat și cu instituții marcate de scandaluri și critici dure, semnalând o democrație care nu doar că s-a zdruncinat, dar a fost, pe alocuri, făcută praf. Criza acestei perioade mari se leagă direct de anularea scrutinului … - 2025 | Sistemul judiciar și CCR – un an de derapaje instituționale și încălcări ale separației puterilor în stat
În 2025, sistemul judiciar și Curtea Constituțională a României (CCR) au ajuns în centrul unor controverse politice și sociale profunde, iar percepția publică asupra independenței justiției și asupra separației puterilor în stat a fost puternic afectată. Într-un an în care democrația românească se confruntă cu numeroase tensiuni, aceste instituții, menite să apere statul de drept, au fost acuzate că nu doar că nu au reechilibrat puterile în stat, dar în unele cazuri au agravat dezechilibrele existente. Unul dintre cele mai controversate subiecte a fost rolul CCR în gestionarea unor proiecte legislative adoptate prin procedura angajării răspunderii Guvernului. Mai multe plângeri … - RETROSPECTIVĂ 2025 | România: încălcări ale drepturilor omului, tensiuni instituționale și o societate pusă la încercare
În 2025, România s-a confruntat cu o serie de îngrijorări privind respectarea drepturilor omului, un tablou documentat de o combinație de rapoarte internaționale, decizii judiciare europene și analize ale organizațiilor pentru drepturile fundamentale. Dacă în mod normal respectarea drepturilor omului ar trebui să fie un element consolidat într-un stat membru al Uniunii Europene, realitatea de anul acesta a pus sub semnul întrebării progresele făcute în domeniu. Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor omului, publicat în 2025 și referitor la anul precedent, ridică semnale de alarmă legate de restricţii ale libertății de exprimare politică în contextul … - ROMÂNIA 2025 | Un an marcat de promisiuni neonorate și dezinformare, o retrospectivă critică a celor mai controversați politicieni
În 2025, scena politică românească a fost zguduită de evenimente care n-au făcut decât să alimenteze dezamăgirea publicului și să sublinieze fragilitatea dialogului democratic. Un an care ar fi trebuit să readucă stabilitate după turbulențele electorale, a devenit, în schimb, o defilare constantă de declarații publice dubioase, acuzații fără probe și promisiuni contradictorii. În acest context, trei figuri politice s-au remarcat prin impactul negativ al comunicării lor asupra încrederii cetățenilor: Călin Georgescu, George Simion și Nicușor Dan. Politica electorală de pe finalul anului trecut și din primăvara lui 2025 a produs un context în care dezinformarea și ruptura dintre promisiuni … - Retrospectiva 2025 | România — De la democrație stabilă la „regim hibrid”: o analiză documentată a declinului democratic
În 2025, România a trecut printr-o transformare politică profundă, reflectată nu doar în dezbaterile interne, ci și în clasamentele și rapoartele internaționale. Indicatorii instituționali, percepțiile publice și analiza drepturilor fundamentale arată o erodare a elementelor esențiale ale democrației liberale – atât de mult încât analiști și organizații independente vorbesc despre România ca despre un „regim hibrid”, cu un climat democratic afectat de practici care pun sub semnul întrebării funcționarea normală a separației puterilor, a libertății presei și a statului de drept. Retrogradare în indexurile internaționale Un semnal greu de ignorat a venit în primul trimestru al anului 2025, când Economist … - ROMÂNIA 2025 | Libertatea presei sub presiune: de la căderi în clasamente internaționale la cazuri de supraveghere, intimidare și obstrucționarea activității jurnalistice
În 2025, libertatea presei din România a intrat într-o zonă de risc vizibilă atât în indicatorii internaționali, cât și în episoade concrete care au pus presiune pe redacții și pe jurnaliști. Semnalul cel mai ușor de cuantificat a venit în primăvară, când România a coborât în clasamentul Reporteri fără Frontiere (RSF), ajungând pe locul 55 în Indexul Mondial al Libertății Presei 2025, într-un an în care RSF a descris situația globală a presei drept „dificilă”, pentru prima dată în istoria indexului. Această degradare nu a rămas un simplu „scor”. Pe tot parcursul anului, organizațiile de media și societatea civilă au … - „Afacerea cărbunelui” de la Iași și legăturile cu Rusia: Mihai Chirica, cel mai corupt primar din țară
Iașul se află în centrul unuia dintre cele mai controversate contracte de achiziție publică din ultimii ani, un contract care în loc să asigure liniștea termică a orașului a generat un conflict juridic internațional, verificări ale procurorilor și o posibilă gaură bugetară de proporții. Achiziția de cărbune din 2022, realizată de Primăria Iași cu firma elvețiană Vitol SA, a devenit un caz simbol pentru modul în care administrația locală tratează banul public: fără explicații clare, fără asumare și cu o notă de plată care riscă să ajungă pe masa contribuabililor. Contractul a fost semnat într-un context tensionat, marcat de criza … - 2025, anul dezinformării: cum s-au întâlnit propaganda online, mafia media și interesele care vor un stat slab
În 2025, România a trăit cu senzația că adevărul a devenit opțional, iar spațiul public – o piață în care frica, ura și manipularea se vând mai bine decât faptele. Mai multe evaluări internaționale și rapoarte despre piața media arată că nivelul de dezinformare a crescut într-un context în care presa a rămas vulnerabilă la influențe politice și economice, iar transparența finanțărilor și a proprietății media a continuat să fie o problemă. În acest tablou, temele convenabile pentru actori ostili – inclusiv narative pro-Kremlin – au găsit teren fertil, mai ales în perioadele electorale, când algoritmii și televiziunile partizane au … - ROMÂNIA 2025 | Pensionarii, umilință și sărăcie: facturi uriașe, inflație galopantă, taxe mai mari și pensii de mizerie
În 2025, pensionarii români se află într-o situație socială și economică tot mai degradantă, într-un context în care inflația ridicată, creșterea costurilor de trai și o ajustare fiscală dură pun o presiune insuportabilă pe veniturile fixe ale celor care au muncit o viață întreagă. Datele recente confirmă o realitate dificilă, în care numeroase persoane în vârstă trăiesc la limita subzistenței. La finele lunii noiembrie 2025, numărul pensionarilor din România a trecut de 4,69 milioane, potrivit datelor oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice, iar pensia medie lunară a rămas la niveluri modeste, în creștere marginală în trimestrul III, dar insuficientă … - Pensionarii speciali, clasa privilegiată care ne fură viitorul
În România anului 2025, ideea de echitate socială a fost împinsă într-un colț rușinos de o realitate greu de digerat: existența unei caste intangibile, hrănite din bani publici, protejată politic și blindată juridic. Pensionarii speciali au devenit simbolul unui stat capturat, în care legea nu mai este egală pentru toți, iar sacrificiul unei vieți de muncă valorează infinit mai puțin decât o funcție bine plasată în sistem. În timp ce milioane de pensionari trăiesc cu venituri de subzistență, numărându-și medicamentele și facturile, o elită restrânsă încasează lunar sume obscene, fără legătură reală cu contribuția avută la buget. Vorbim despre pensii … - ROMÂNIA 2025 | Diaspora umilită și folosită de stat: criza drepturilor electorale și manipularea politică a românilor din străinătate
În 2025, diaspora românească, sute de mii de cetățeni care au plecat în străinătate în căutarea unui trai mai bun, s-a confruntat cu o combinație de îngrădiri practice ale dreptului la vot, schimbări administrative neanunțate, dezorganizare și exploatare politică într-un an electoral marcat de controverse profunde. Alegerile prezidențiale din primăvară au scos în evidență probleme sistemice în modul în care statul român a gestionat votul în străinătate, determinând acuzații repetate de încălcare a drepturilor cetățenești ale diasporei și de discriminare administrativă. Potrivit rapoartelor din teren, mai mulți alegători din diaspora au întâmpinat dificultăți semnificative la secțiile de vot, inclusiv mutarea … - România, în zodia sărăciei: inflația nu cedează, dobânzile rămân ridicate, iar BNR ține frâna trasă
Inflația din România rămâne aproape de 10%, iar BNR menține dobânda-cheie la 6,5%. Dobânzile mari taie consumul și frânează investițiile private, în timp ce românii își mută economiile în depozite. Când ar putea începe scăderea inflației. Inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare, în pofida unei ușoare temperări a ritmului de creștere a prețurilor. Rata anuală a inflației a ajuns în octombrie la 9,76%, doar marginal sub nivelul din septembrie și de aproape patru ori peste ținta BNR. Scăderile punctuale au venit în principal din ieftinirea unor alimente și a carburanților, influențate de producția agricolă bună și de evoluția mai favorabilă a … - VIDEO: Bătaia tradițională de la Ruginoasa, înăbușită de jandarmerie
Tradiționala confruntare dintre tinerii din Ruginoasa a fost oprită în forță miercuri dimineață, după ce jandarmii au intervenit cu spray lacrimogen pentru a preveni izbucnirea violențelor. Bătaia tradițională de la Ruginoasa înăbușită de jandarmerie Localnici mascați în porturi tradiționale și înarmați cu bâte s-au îmbrâncit cu jandarmii mobilizați pentru a preveni violențele, iar forțele de ordine au fost nevoite să folosească spray lacrimogen pentru a dispersa mulțimea. Aproximativ 250 de jandarmi au fost trimiși în zonă. Potrivit Jandarmeriei Bacău, un grup de participanți a reușit să treacă de primul cordon de securitate, încercând să ajungă pe traseul care i-ar fi adus față în față … - S-a terminat austeritatea la Camera Deputaților. Șefii alocă de 15 ori mai mulți bani pentru cursuri în 2026 față de 2025
Conducerea Camerei Deputaților a propus, iar aleșii au votat, pentru ca în bugetul pe 2026 pentru formarea profesională a angajaților să fie puși la dispoziție 200.000 de lei, după ce în 2025 instituția a dat aproximativ 12.000 de lei. Pe 28 noiembrie, în Biroul Permanent Ioana Bran-Voinea, secretar general adjunct al Camerei Deputaților cu atribuții de șefă, mergea cu un memorandum în care solicita ca pentru anul 2026 instituția să primească 200.000 de lei pentru formarea profesională a angajaților. Documentul a fost aprobat, iar la final de decembrie, inclusiv plenul valida suma la aprobarea bugetului Camerei Deputaților. Propunerea venea după …
