Trădătorii din SRI. Mizilic: Dragomir a primit mai puțin de 4 ani de închisoare

Daniel Dragomir este doar una din sculele lumii infracționale din România, fost ofițer SRI.

Mai mult decât atât, acesta a predat cursul de antiterorism și la Academia Națională de Informații (se pronunță corect antinațională). Nu știm ce se întâmplă dar este clar că prin structurile de forță ale statului român, dar și prin cele care au funcția de a crea ofițeri patrioți ai țării, s-au ghemuit viermi ai națiunii române ce trebuie eliminați.

Din poziția sa de ofițer deținea informații și cu acestea ajuta/ șantaja un alt infractor, de data aceasta străin: Rami Ghaziri. Unii folosesc apelativul de om de afaceri, dar noi vă spunem că atunci când faci bani evazionând statul român nu se numesc afaceri ci infracțiuni.

Practic acest trădător de țară l-a protejat și susținut pe Rami Ghaziri să delapideze statul român dar și multe așa-zise afaceri ilegale. Să faci afaceri din infracțiuni poate orice prost, să îi numești oameni de afaceri este greu deoarece aceștia sunt în general antreprenori români ce știu să țină angajați, să plătească taxe, să facă investiții și să țină pe piață o afacere fără să facă evaziune fiscală sau alte combinații nocive pentru societate.

Daniel Dragomir este chiar personajul dubios ce ulterior a început o puternică campanie de imagine negativă împotriva șefului DNA în presa din România dar și prin parlamentul prin de infractori al țării. Când cineva dorea să lovească în DNA era chemată trompeta SRI de serviciu: Daniel Dragomir, o căpușă a națiunii.

A primit mai puțin de 4 ani de închisoare. Dar la ce să te mai aștepți de la un sistem de justiție care a oferit libertate unui om care a făcut patru crime după numai 15 ani? Este vorba mai mult de o spălare a omului, ca să scape de aceste infracțiuni, căci 4 ani înseamnă în realitate mai puțin de 2 ani de închisoare, căci va avea un comportament corect, civilizat și va fi eliberat înainte de termen.

• 
  România, campioana supraaglomerării în UE: un semnal de alarmă ce trădează eșecul politicilor locative
  Un studiu recent bazat pe datele Eurostat pentru 2024 arată o realitate socială dură: aproape 4 din 10 români (40,7%) trăiesc în locuințe supraaglomerate, adică în case în care numărul de camere este insuficient pentru numărul și structura membrilor gospodăriei, conform criteriilor statistice europene. Această proporție este de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene (16,9%), ceea ce plasează România pe primul loc în clasamentul negativ european în ceea ce privește supraaglomerarea locuințelor. Datele Eurostat indică faptul că, deși la nivelul UE ponderea persoanelor care locuiesc în spații supraaglomerate a scăzut ușor față de ani anteriori, situația rămâne …
• 
  Mafia specialilor a intrat în panică. Boicotul de la CCR arată că se scufundă corabia
  Blocajul apărut la Curtea Constituțională pe tema eliminării pensiilor speciale nu mai poate fi explicat prin accidente de procedură, agende încărcate sau „necesitatea unor analize suplimentare”. Este un boicot politic mascat juridic, iar mesajul transmis este cât se poate de clar: sistemul care a trăit din privilegii începe să se teamă. Pentru prima dată după ani întregi de decizii croite pentru protejarea castelor bugetare, CCR refuză să-și asume o hotărâre într-un dosar care lovește direct în interesele celor care o compun. Lipsa cvorumului, amânările succesive și evitarea frontală a subiectului nu sunt semne de prudență, ci de autoapărare. Când judecătorii …
• 
  USR, anatomia unui partid eșuat
  USR a apărut ca promisiunea unei rupturi istorice: un partid născut din furia civică, din proteste și din speranța că România poate fi scoasă din mâinile vechilor rețele politice. La aproape un deceniu de la intrarea pe scena mare, bilanțul este însă unul dureros. USR nu a reformat sistemul. S-a adaptat la el. Eșecul USR nu este unul singular sau conjunctural, ci structural. Partidul a intrat în politică cu un discurs anti-sistem, dar fără o cultură politică solidă și fără lideri capabili să gestioneze puterea. Când a ajuns la guvernare, a demonstrat că știe să critice din opoziție, dar nu …
• 
  CCR a devenit o cupolă care a capturat România
  Curtea Constituțională a României nu mai este de mult un arbitru al echilibrului democratic. În ultimii ani, instituția care ar trebui să apere Constituția s-a transformat într-o cupolă de protecție pentru interesele politice și pentru privilegiile unei caste restrânse, funcționând tot mai evident ca un actor politic, nu ca unul juridic. Deciziile CCR nu mai sunt percepute ca expresia unei interpretări constituționale oneste, ci ca instrumente de blocaj, amânare sau neutralizare a oricărei tentative reale de reformă. Fie că vorbim despre pensiile speciale, despre legi ale justiției, despre transparență sau despre responsabilitatea aleșilor, Curtea apare constant ca ultima linie de …
• 
  Rețeaua borfașilor iese la suprafață, acționează la unison pentru a bloca reforma sistemului de justiție
  Ceea ce părea, până nu demult, o succesiune de episoade izolate s-a transformat într-un tablou limpede: o rețea bine sudată de interese a ieșit la suprafață și acționează sincronizat pentru a bloca orice tentativă reală de reformă a sistemului de justiție. Nu mai vorbim despre erori, neînțelegeri sau diferențe de opinie juridică, ci despre o strategie de apărare colectivă. De la amânări suspecte și lipsă de cvorum, până la decizii contradictorii și interpretări „creative” ale legii, semnalele sunt clare. Când reforma începe să atingă nervii sensibili, pensii speciale, răspundere, evaluări reale, pierderea imunităților mascate, sistemul reacționează ca un organism unic. …
• 
  A sunat Lia și la CCR!? Judecătorii corupți blochează eliminarea pensiilor speciale
  Blocajul prelungit de la Curtea Constituțională pe tema eliminării pensiilor speciale a depășit de mult zona suspiciunilor rezonabile și a intrat în registrul evidenței politice. Amânări repetate, lipsă de cvorum, tăceri inexplicabile și proceduri invocate selectiv arată că nu mai este vorba despre o dezbatere juridică onestă, ci despre o operațiune de protecție a privilegiilor. În acest context, ironia amară din spațiul public „A sunat Lia și la CCR!?”, spune mai mult decât o mie de comunicate oficiale. Judecătorii constituționali se află într-un conflict de interese structural: decid asupra unui mecanism care le afectează direct veniturile și statutul. În orice …
• 
  15 milioane de euro pentru foștii parlamentari. România reală moare de foame. România privilegiilor prosperă
  În timp ce românii numără leii până la sfârșit de lună, statul român își etalează, fără rușine, adevăratele priorități: 15 milioane de euro aruncate anual pe pensii speciale și indemnizații pentru foști parlamentari. O castă politică auto-protectoare, hrănită din bani publici, trăiește într-o realitate paralelă, complet ruptă de viața celor pe care pretinde că îi reprezintă. România reală înseamnă salarii înghețate, facturi care cresc, chirii imposibile, medicamente prea scumpe și spitale în care lipsesc lucruri elementare. România privilegiilor înseamnă plăți garantate pe viață, fără criterii de performanță, fără responsabilitate, fără rușine. Un stat care își permite să fie generos cu …
• 
  Putregaiul se află în coaliția de guvernare. Țara e capturată
  România nu este blocată de opoziție, de crize externe sau de lipsa soluțiilor. România este blocată din interior, de coaliția de guvernare, care a devenit nucleul unui sistem de autoprotecție în care interesele politice, economice și instituționale se confundă până la dispariția oricărei responsabilități publice. Putregaiul nu mai este la periferie. Este la centru. Actuala coaliție nu mai guvernează pentru cetățeni, ci administrează un stat capturat, în care fiecare decizie importantă este filtrată printr-o singură întrebare: „Pe cine deranjează?”. Reformele promise sunt fie amânate, fie diluate, fie blocate complet. Nu pentru că ar fi prost gândite, ci pentru că lovesc …
• 
  Judecătorii CCR puși în funcții de partidele sistemului au rolul de a bloca orice reformă. În schimb sunt plătiți regește pentru distrugerea României
  Curtea Constituțională a României nu mai poate fi privită ca o instituție neutră, menită să apere litera și spiritul Constituției. În forma sa actuală, CCR funcționează ca un mecanism de blocaj politic, populat cu judecători numiți direct de partidele sistemului, a căror misiune reală pare a fi protejarea status quo-ului și neutralizarea oricărei reforme care amenință interesele celor ce i-au instalat. De ani de zile, schema se repetă fără variații semnificative. Parlamentul sau Guvernul avansează timid inițiative de reformă, în justiție, în zona pensiilor speciale, a responsabilității publice sau a transparenței instituționale, iar CCR intervine ca frână de urgență. Legi …
• 
  Rusia și „super-rețeaua” din media românească finanțată lunar cu milioane de euro din subvenția publică pentru partide,aceleași lozinci, aceeași misiune
  De mai bine de un an, spațiul public românesc este inundat de aceleași mesaje stridente, repetate obsesiv pe televiziuni, site-uri și rețele sociale: „turul II înapoi”, demonizarea reformelor din justiție, apărarea cu orice preț a pensiilor speciale. Coincidență? Greu de crezut. Din ce în ce mai multe indicii arată existența unei rețele media bine finanțate, sincronizate și orientate strategic, care funcționează ca vector de propagandă și blocaj politic. Sursele de finanțare ridică cele mai serioase semne de întrebare. Subvențiile publice pentru partide, care însumează anual zeci de milioane de euro, ajung indirect în media „prietene” Kremlinului, sub forma contractelor de …
• 
  Jaf în companiile de stat! Tăieri de fațadă la ANRE, ASF și ANCOM
  În octombrie a intrat în vigoare noua lege care prevede reduceri substanțiale de personal și salarii la ANRE, ASF și ANCOM. Cele trei instituții au fost obligate să prezinte în Parlament, până la finalul lunii, planul de tăieri.  Legea 145/2025 prevede că ANRE, ANCOM și ASF trebuie să reducă cu 10% posturile de specialitate. Posturile din structurile care oferă suport administrativ, logistic și operațional ar trebui să scadă cu 30%. La fel și salariile. Plus eliminarea primelor pentru șefi până în 2028. Planul trebuie să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2026.  Pe 28 octombrie, șefii autorităților de reglementare au venit …
• 
  Parchetul General refuză să răspundă în speța mafiei din justiției
  Parchetul General susţine că are nevoie de 30 de zile pentru a răspunde solicitării presei care a adresat o întrebare simplă: dacă procurorii au deschis dosar penal în urma aspectelor semnalate de magistraţii din documentarul Recorder. „Întrucât lucrarea necesită un interval de timp mai mare pentru soluţionare, în temeiul art. 7 alin. 1 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, răspunsul vă va fi comunicat în termen de 30 de zile”, este răspunsul intermediar al Parchetului General. După difuzarea documentarului Recorder, presa a adresat două întrebări Biroului de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte …