OpiniiSocialȘtirile 60m.RO
Trădătorii din SRI. Mizilic: Dragomir a primit mai puțin de 4 ani de închisoare
Daniel Dragomir este doar una din sculele lumii infracționale din România, fost ofițer SRI.
Mai mult decât atât, acesta a predat cursul de antiterorism și la Academia Națională de Informații (se pronunță corect antinațională). Nu știm ce se întâmplă dar este clar că prin structurile de forță ale statului român, dar și prin cele care au funcția de a crea ofițeri patrioți ai țării, s-au ghemuit viermi ai națiunii române ce trebuie eliminați.
Din poziția sa de ofițer deținea informații și cu acestea ajuta/ șantaja un alt infractor, de data aceasta străin: Rami Ghaziri. Unii folosesc apelativul de om de afaceri, dar noi vă spunem că atunci când faci bani evazionând statul român nu se numesc afaceri ci infracțiuni.
Practic acest trădător de țară l-a protejat și susținut pe Rami Ghaziri să delapideze statul român dar și multe așa-zise afaceri ilegale. Să faci afaceri din infracțiuni poate orice prost, să îi numești oameni de afaceri este greu deoarece aceștia sunt în general antreprenori români ce știu să țină angajați, să plătească taxe, să facă investiții și să țină pe piață o afacere fără să facă evaziune fiscală sau alte combinații nocive pentru societate.
Daniel Dragomir este chiar personajul dubios ce ulterior a început o puternică campanie de imagine negativă împotriva șefului DNA în presa din România dar și prin parlamentul prin de infractori al țării. Când cineva dorea să lovească în DNA era chemată trompeta SRI de serviciu: Daniel Dragomir, o căpușă a națiunii.
A primit mai puțin de 4 ani de închisoare. Dar la ce să te mai aștepți de la un sistem de justiție care a oferit libertate unui om care a făcut patru crime după numai 15 ani? Este vorba mai mult de o spălare a omului, ca să scape de aceste infracțiuni, căci 4 ani înseamnă în realitate mai puțin de 2 ani de închisoare, căci va avea un comportament corect, civilizat și va fi eliberat înainte de termen.
- Țară, țară, vrem ministru al Educației! De ce nu vrea nimeni să preia ministerul
Ministerul Educației a rămas în aer de la finalul lunii decembrie, când Daniel David a demisionat. Mai multe propuneri au fost făcute, dar Ilie Bolojan s-a lovit de refuzuri. Nimeni nu vrea să preia funcția, fiindcă bugetul este mic și oricine va fi ministru, va trebui să ia măsuri dure. Interimatul lui Ilie Bolojan la Ministerul Educației expiră la finalul acestei luni, așa că partidul trebuie să găsească rapid pe cineva care să ocupe funcția de ministru, lăsată de Daniel David. Au fost mai multe nume luate în calcul pentru acest portofoliu. Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest Timișoara, și Luciana … - O ‘românească’ încinge serios spiritele în Balcani: Scandal de un miliard de euro din cauza Centurii Metropolitane a Clujului
O afacere de peste un miliard de euro, cu bani europeni și guvernamentali, a degenerat într-un scandal transfrontalier care inflamează relațiile din Balcani și blochează unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România. Centura Metropolitană a Clujului a fost suspendată după ce una dintre firmele din asocierea câștigătoare susține că nu a participat niciodată la licitație și că ar fi fost folosită în baza unor documente falsificate, în timp ce alți parteneri invocă acte notariale valide. Cazul a ajuns în zona penală, iar miza este uriașă: fondurile europene, credibilitatea procedurilor de achiziții și un proiect strategic pentru România. Proiectul Centurii … - Taxe mărite ieri, lacrimi de crocodil vărsate azi: ipocrizia lui Kelemen Hunor
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a ajuns la concluzia că taxele locale din România sunt prea mari și ar trebui scăzute. O observație interesantă, dacă nu ar veni la doar puțin timp după ce aceste taxe au fost majorate recent, prin decizii luate chiar de guvernarea din care UDMR face parte. În multe localități, taxele au fost dublate, iar în unele cazuri chiar triplate, lovind direct în cetățeni și firmele mici. UDMR nu este un partid aflat pe banca rezervelor. Conduce și decide alături de PNL, PSD și USR. Este parte din majoritatea care a girat aceste creșteri de taxe, justificându-le … - Bilet mai scump, servicii mai proaste: STB, vaca de muls a PNL
Ciprian Ciucu anunță creșterea prețului biletului la autobuz, ca și cum problema transportului public din București ar fi lipsa banilor de la călători. În realitate, problema se numește STB – o companie transformată de ani de zile într-o vacă de muls pentru partide, nu într-un serviciu public eficient. STB nu este săracă. Este sifonată. Contracte umflate, firme „de casă”, achiziții dubioase și o schemă de personal încărcată artificial cu oameni aduși pe criterii politice. Angajați care nu vin la muncă, care nu știu ce au de făcut sau care sunt complet incompetenți, dar bine ancorați în rețelele de partid. Pentru … - Tarom, parazitată de partidele politice
TAROM nu este o companie aeriană aflată în dificultate din cauza pieței sau a concurenței internaționale. Este o companie parazitată politic, stoarsă ani la rând de partidele aflate la guvernare, indiferent de culoarea lor. Managementul numit pe criterii de partid, nu de competență, a transformat un simbol național într-un pacient ținut artificial în viață din bani publici. La Tarom, schimbarea directorilor a devenit sport de coaliție. Fiecare guvernare și-a plantat oamenii, a semnat contracte păguboase, a tolerat sinecuri și a închis ochii la pierderi cronice. Avioane ținute la sol, rute neprofitabile menținute din orgolii politice și o schemă de personal … - România intră în 2026 cu un deficit comercial colosal: aproape 30 de miliarde de euro
România intră în 2026 cu un deficit comercial de aproape 30 de miliarde de euro, o problemă gravă care nu este nouă și nici accidentală. De câțiva ani buni, acest dezechilibru se menține constant, semn că statul a eșuat sistematic să corecteze modelul economic bazat pe import masiv și producție slabă. Economia românească funcționează pe un tipar periculos: consum alimentat din importuri. Importăm mai mult decât exportăm an după an, iar diferența este acoperită prin datorie. Nimic din acest mecanism nu este sustenabil. Este doar amânarea notei de plată. Cea mai gravă situație este în zona alimentară. România importă mâncare … - Dezastru bugetar: în 2025 statul a cheltuit cu peste 150 de miliarde de lei mai mult decât a încasat
Anul 2025 confirmă eșecul total al politicii bugetare din România. Statul a cheltuit cu peste 150 de miliarde de lei mai mult decât a reușit să colecteze, adâncind un deficit care nu mai poate fi explicat prin investiții sau situații excepționale. Este rezultatul unui stat scump, ineficient și lacom. Banii nu s-au dus în autostrăzi terminate, în spitale funcționale sau în școli moderne. S-au dus în salarii umflate, sporuri absurde, pensii speciale, agenții inutile și un aparat administrativ supradimensionat. România nu are un stat social puternic, ci un stat consumator de resurse, care trăiește din împrumuturi. În loc să crească … - Bucureștiul îngheață în apartamente. 36 de ani de nepăsare
În București, mii de apartamente rămân fără căldură, iarnă de iarnă, ca într-un oraș abandonat. Oamenii dorm îmbrăcați, încălzesc apa pe aragaz și plătesc facturi pentru un serviciu pe care nu îl primesc. Capitala unei țări europene a ajuns să trăiască un eșec administrativ rușinos. Regimul comunist avea, cel puțin, scuzele lui: lipsă de resurse, izolare, un sistem economic închis. Astăzi nu mai există niciuna. Suntem în Uniunea Europeană, avem acces la fonduri, la tehnologie, la expertiză. Avem bani. Ce nu avem este competență și asumare. Rețelele de termoficare sunt vechi, sparte, pierd peste jumătate din energie, iar reparațiile se … - Importăm mere din Polonia, în timp ce ale noastre putrezesc în depozite
România a ajuns într-o situație absurdă: importăm mere din Polonia, în timp ce merele românești se strică în livezi sau în depozite improvizate. Nu pentru că nu ar fi bune, ci pentru că nu avem organizare, depozitare și procesare. Este imaginea perfectă a eșecului politicilor agricole din ultimii ani. Pomicultorii români produc, dar nu au unde să-și țină marfa. Lipsesc depozitele moderne, centrele de colectare și contractele stabile cu marile lanțuri comerciale. Statul a privit pasiv cum producția locală este sufocată, iar piața este ocupată de importuri. Merele din Polonia nu sunt mai gustoase, sunt doar mai bine ambalate într-un … - România, groapa de descărcare a Europei: laptele în surplus ajunge la noi
Statele europene cu agricultură suprasubvenționată își aruncă surplusul de lapte pe piața românească, distrugând ce a mai rămas din zootehnia locală. Când au prea multă producție și prețurile le scad acasă, soluția este simplă: exportă ieftin spre Est. Iar România, fără politici de protecție și fără strategie, devine piața perfectă de desfacere. Laptele intră la prețuri foarte mici, uneori sub costul de producție al fermierului român. Nu pentru că ar fi mai bun, ci pentru că este subvenționat masiv în țările de origine. Fermierul român nu concurează cu piața liberă, ci cu bugete de stat străine. Este o competiție falsă, … - Cerealele mai ieftine cu un leu, pâinea la 10 lei: cine încasează diferența?
Prețul cerealelor a scăzut. Fermierii vând mai ieftin, uneori cu un leu pe kilogram mai puțin decât anul trecut. Cu toate acestea, pâinea a ajuns la 10 lei și nu dă semne că s-ar ieftini. Undeva pe lanțul economic, realitatea se rupe în două. Explicația oficială vorbește despre costuri: energie, transport, salarii. Doar că aceste costuri nu cresc peste noapte cu 30–40%, în timp ce materia primă se ieftinește vizibil. Grâul e mai ieftin, porumbul e mai ieftin, dar produsul final e tot mai scump. Asta nu mai e economie, e capturarea prețului. Fermierul primește mai puțin. Consumatorul plătește mai … - Magazine goale în orașele mici: inflația a distrus bunăstarea
În tot mai multe orașe mici din România, magazinele sunt goale. Nu pentru că nu ar exista marfă, ci pentru că oamenii nu mai au bani. Inflația a mușcat direct din nivelul de trai, iar bunăstarea despre care se vorbea în statistici a dispărut din viața reală. Salariile au rămas mult în urmă față de scumpiri. Alimentele, utilitățile, transportul și chiria au crescut constant, în timp ce veniturile au fost ajustate timid sau deloc. În orașele mici, unde opțiunile de muncă sunt limitate, fiecare leu contează. Oamenii cumpără strictul necesar sau renunță complet. Micii comercianți sunt primele victime. Vânzările scad, …
