Toate manevrele privind pensiile speciale ale magistraților. Privilegiații luptă din răsputeri

Curtea Constituțională discută din nou, peste fix o săptămână, pensiile speciale ale magistraților. Până acum, au fost șase ședințe ale CCR, un verdict de respingere și amânări în serie. Magistrații, diplomații, angajații Curții de Conturi, funcționarii parlamentari, personalul auxiliar din instanțe și personalul navigant. Plus angajații din instituțiile de forță, MAI, MApN SRI, SIE, STS, SPP.

România are cea mai mică vârstă de pensionare din Uniunea Europeană, alături de Slovenia, Grecia și Austria. În plus, românii se bazează prea mult pe pensia de la stat și mult mai puțin pe pensii private, față de restul statelor din UE.

Cronologia unui eșec
Pe 1 septembrie, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pentru pachetul 2 de măsuri, iar printre reforme se afla și cea referitoare la pensiile speciale magistraților. Vârsta de pensionare urma să crească la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de zece ani. Iar cuantumul pensiilor urma să scadă la maximum 70% din ultimul salariu net.

A fost singura lege din pachet pe care AUR nu a atacat-o la Curtea Constituțională. În schimb, a fost contestată de Înalta Curte de casație și Justiție. CCR a avut un prim termen pe 24 septembrie. A amânat pentru 8 octombrie. A venit și a doua amânare pentru 20 octombrie.

După cele două amânări, judecătorii CCR au decis că legea privind pensiile speciale ale magistraților nu este constituțională, pentru că Guvernul Bolojan nu a respectat cele 30 de zile pentru avizul CSM. O respingere pe formă așadar, nu pe fondul problemei. Contestațiile cu cântec de la final de an
Între timp, câteva evenimente au ridicat semne de întrebare. O avocată, membră a partidului AUR, Silvia UScov, a contestat la Curtea de Apel legalitatea numirii la CCR a doi judecători – Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.

Curtea de Apel București a considerat că e o problemă urgentă. Așa că a pus termene extrem de strânse pentru judecată. 5 ianuarie 2026. O practică rar întâlnită, după cum a demonstrat cu exemple concrete corespondentul Cotidianul, Dumitru Puha.

Pe 5 ianuarie, Curtea de Apel București a decis să amâne o hotărâre în această speță exact pentru ziua când se vor dezbate pensiile speciale – 16 ianuarie. Dacă decizia ar putea fi afectată de speța de la CAB, rămâne de văzut. Unii specialiști în Drept au declarat pentru Cotidianul că procesele de la Curtea de Apel București nu sunt justificate și nu vor putea duce la eliminarea celor doi judecători.

Manevre cu bătaie la pensiile speciale ale magistraților?

„În primul rând, hotărârea nu este definitivă, cel mai probabil va fi atacată cu recurs la instanța supremă. Plenul CCR ar trebui să constatate ca hotărârea CAB nu este opozabilă CCR și să o ignore definitiv”, a declarat un specialist în contencios administrativ care a dorit să-și păstreze anonimatul.

În continuare, cei doi judecători contestați pot participa la deliberările cauzelor de pe rolul Curții Constituționale, deoarece nu îi poate înlătura nimeni, spun specialiștii în Drept consultați de Cotidianul.

„Presiune va fi din partea opiniei publice, care va cere demisia ambilor judecători. Evident, exercitarea recursului suspendă suspendarea, cei doi pot rămâne în funcții până la o decizie definitivă a instanței supreme. Mai departe, dacă ÎCCJ spune că decretele de numire a celor doi trebuie suspendate definitiv, atunci Plenul CCR ar trebuie să constate că nu se pot aplica hotărârile instanțelor ordinare”, ne-a mai declarat un alt specialist în drept.

Pensiile speciale ale magistraților, proiect-pilot pentru alți privilegiați

Actul normativ are un scop mai mare decât să restabilească firescul în privința privilegiilor magistraților. Legea pentru aceștia din urmă ar trebui să devină proiect-pilot pentru toate celelalte categorii de speciali.

• magistrații
• diplomații
• angajații Curții de Conturi
• funcționarii parlamentari
• personalul aeronautic navigant
• personalul auxiliar din instanțe
  În noiembrie 2025, erau 11.788 de beneficiari de pensii de serviciu. Autoritățile se feresc de termenul de pensii speciale, așa că au găsit acest eufemism, pensii de serviciu, ca să nu pară că unii sunt mai presus de restul cetățenilor.

Cei mai mulți speciali sunt magistrații – 5.768. Pensia lor medie este și cea mai mare – 25.416 lei.
Diplomați sunt 784, iar pensia medie este de 6.975 de lei.
Funcționari parlamentari, 872. Pensia medie, 6.225 de lei.
Aviatori sunt 1.337, cu o pensie medie de 8.078 de lei.
La Curtea de Conturi sunt 677 de speciali. Pensia medie, 10.202 lei.
Personalul auxiliar din instanțe reprezintă 2.350 de pensionari, cu pensie medie de 7.071 de lei.
Pe lângă aceștia, de pensii de serviciu au parte polițiștii, militarii, angajații serviciilor de informații, ai STS, SPP. Aici ar intra și angajații serviciilor de informații. Ei pot ieși la pensie mai devreme decât restul cetățenilor.

Pensiile speciale vin la pachet cu o vârstă de pensionare nesustenabilă

„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”. Ilie Bolojan a făcut declarațiile într-un interviu la Digi24.

Cotidianul a analizat datele Eurostat și a rezultat că vârsta de pensionare din România este prin cele mai mici din Europa.

În timp ce în Europa, tendința este ca vârsta de pensionare să crească, România nu se aliniază curentului.

Croația și România au înregistrat cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 74 de ani. Cu mai puțin de 40 % dintre persoanele din această grupă de vârstă angajate.

În rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 60 și 74 de ani, Luxemburgul și România au înregistrat cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă. Cu mai puțin de 15 % dintre persoane angajate.

Vârsta medie de pensionare este egală sau mai mare de 64 de ani în Danemarca, Țările de Jos și Suedia. Cele mai mici vârste de pensionare, sub 60 de ani, au fost raportate în Slovenia, Grecia, România și Austria.

O altă problemă este că, în România, spre deosebire de restul Europei, 95% din persoane se bazează pe pensia de stat. În alte țări, oamenii au și pensii private sau ocupaționale.